iklan

DILI, POLÍTIKA

PN aprova pedidu urjénsia husi Governu ba alterasaun lei CAC

PN aprova pedidu urjénsia husi Governu ba alterasaun lei CAC

Parlamentu Nasionál (PN), liuhusi reuniaun plenária extraordináriu aprova pedidu urjénsia husi Governu ba diskute alterasaun daruak hosi lei númeru 8/2009, loron 15 Jullu, Komisaun Antí-Korrupsaun (CAC, siglá portugés) iha Parlamentu Nasionál, sesta (12 abríl 2024). Imajen/Tatoli.

DILI, 12 abríl 2024 (TATOLI)—Parlamentu Nasionál (PN), sesta ne´e, liuhusi  reuniaun plenária extraordináriu aprova pedidu urjénsia husi Governu ba diskute alterasaun daruak hosi lei númeru 8/2009, loron 15 Jullu, Komisaun Antí-Korrupsaun  (CAC, siglá portugés).

Notísia Relevante: Komisáriu CAC Sergio Hornai nia mandatu ramata iha 21 janeiru

“Rezultadu votasaun a-favór 37, kontra no abstensaun 0, ne’ebé pedidu urjénsia pasa,” Prezidente Parlamentu Nasionál (PPN), Maria Fernanda Lay, fó sai iha sala plenária.

Ho aprovasaun pedidu ne’e, prosesu tuir mai sei trata ho karáter urjénsia ba alterasaun lei ne’e, nune’e komisaun A sei kontinua diskusaun ba mateira alterasaun lei CAC, ne’ebé sei konvida entidade relevante hodi halo audénsia públika hafoin fó relatóriu paresér no diskute iha plenaria faze jeneralidade no kontinua iha espesialidade.

Antes aprovasaun ba pedidu urjénsia husi Governu ba alterasaun daruak hosi lei númeru 8/2009, loron 15 Jullu, CAC, iha plenária relatór no Vise Prezidente komisaun A trata asuntu Justisa no Konstituisionál, Antonio Verdiál de Sousa, hato’o katak relatóriu paresér komisaun nian ba pedidu urjénsia ne’e tuir duni rejimentu PN hodi  haruka mai komisaun ho prazu ne’ebé  simu iha oras 24, hodi  prosesa tuir tramitasaun.

Ne’ebé Governu fundamentu ninia pedidu nesesidade posibilita komisáriu CAC to’o agora seidauk iha no kauza funsionamentu instituisaun.

Intensaun autór introdús forma designasaun komisáriu CAC, ne’ebé ho prosesu urjénsia konsidera aselera prosesu, nune’e relatóriu paresér komisaun nian ne’e hetan ona aprovasaun iha komisaun ho votu a-favór hitu (7) no kontra ho abstensaun 0.

Enkuantu, Agência TATOLI sita tuir Rejimentu Parlamentu Nasionál (RPN) artigu 97.º (Prosesu urjente), husi alínea 1 to’o 4, hateten ba kualker projetu ka proposta-lei ka rezolusaun bele uza prosesu urjente.

No inisiativa ba prosesu urjente kompete ba Deputadu sira, ba bankada parlamentár ka ba Governu, no pedidu ba urjénsia ne’e haruka ba komisaun kompetente, ne’ebé sei apresia iha prazu oras 24 nia laran, no tenke elabora paréser fundamentadu no paréser ne’e elabora tiha plenáriu sei delibera kona-ba urjénsia no debate.

Rejimentu Parlamentu Nasionál (RPN) artigu 106.º (Prazu mínimu molok debate iha jeneralidade), projetu ka proposta-lei labele debate iha jeneralidade molok liu prazu loron hitu, sura hahú husi data admisaun, la taka dalan ba buat ne’ebé hakerek iha artigu 97.º.

Nune’e, Prezidente PN, Maria Fernanda Lay, konsidera paresér komisaun nian klaru tebes, hanesan ema hotu hatene komisáriu CAC laiha kuaze tinan ida resin-ona ne’ebé ita tenke rezolve ona.

Deputadu CNRT, Gabriel Soares, apresia ho inisiativa Governu ne’ebé mak serbisu fulan ualu (8) hodi haree ona oinsá atu halo andamentu ba instituisaun sira ne’ebé importante tebes atu halo serbisu ba Estadu no povu ida-ne’e, hanesan ida mak instituisaun CAC.

“Apresia mós serbisu komisaun A, bainhira pedidu ida-ne’e mai no iha PN hatun ba komisaun A halo nia serbisu di’ak tebes, ohin mai iha plenária, hodi ita-nia votu urjénsia ka lae, ne’ebé insiativa ne’e di’ak tanba pedidu asuntu ne’e importante tebes,” nia hateten.

Deputadu PD, António da Conceição ‘Kalohan’, hateten ohin ko’alia trata de’it matéria pedidu urjénsia atu diskute no aprova, tanbasá halo ida-ne’e urjénsia, tanba ema hotu konsiente laiha komisáriu CAC durante ne’e, tanba rekezitu kórum tuir lei vijente ¾ Deputadu prezente iha plenária, entaun atu prienxe no instituisaun CAC ne’e lao ita presiza buka dalan nune’e presiza iha komisáriu.

Deputada KHUNTO, Olinda Guterres, apresia pedidu urjénsia husi Governu no iha fatin duni atu bele aprova.

Deputada CNRT, Cedelízia Farria dos Santos, hateten pedidu urjénsia ne’e iha fatin, tanba durante ne’e laiha lideransa másimu komisáriu CAC afeta ba funsionamentu instituisaun ba investigasaun kazu korrupsaun inklui labele ezekuta orsamentu jerál Estadu ho di’ak ne’ebé aloka ona.

Vise Ministru ba asuntu Parlamentár, Adérito Hugo da Costa, lori Governu da-sia hato’o apresiasaun aas tebes ba meza PN, espesialmente komisaun A ne’ebé konsege halo andamentu ba asuntu ne’e.

Nia dehan, dezde tinan kotuk Governu akompaña komisáriu CAC laiha, nune’e foti kedas pozisaun tuir lei halo submisaun kandidatu na’i- rua (2) mai PN, maibé akompaña to’o fin do ano 2023 laiha progresu, depois rejista rona opiniaun sira hotu no kontaktu entre bankada, Governu rona no diskusaun sira iha konferénsia bankada rejista ho didi’ak.

Nune’e, foti pozisaun daruak ba submisaun lista úniku kandidatu komisáriu CAC mai fali PN, nune’e nafatin akompaña to’o fim janeiru laiha nafatin progresu no iha mós deklarasaun bankada parlamentár ne’ebé hatudu evidénsia forte ba Governu katak, submisaun kandidatu daruak ne’e laiha dalan atu bele finaliza, nune’e sai razaun Governu aprezenta proposta alterasaun ne’e ho pedidu urjénsia.

FRETILIN la partisipa-PLP la partisipa votasaun

Entretantu, iha diskusaun ba pedidu urjénsia ne’e parte bankada opozisaun FRETILIN ho nia deputadu na’in-19 la partisipa iha reuniaun plenária, enkuantu Deputadu PLP na’in-haat (4) partisipa iha diskusaun maibé to’o votasaun ba pedidu ne’e deside sai husi plenária hodi la tuir votasaun.

Xefe bankada FRETILIN, Aniceto Longuinhos Guterres Lopes, hateten bankada la partisipa iha debate no aprovasaun ba pedidu urjénsia ba alterasaun lei CAC ne’e tanba, haree husi konteúdu alterasaun ne’e atu altera de’it kórum funsionamentu atu eleze komisáriu ne’ebé konforme iha lei atuál  ¾ ka deputadu prezente 49,  entaun proposta  ne’e atu altera maiória absoluta de’it apenas iha de’it Deputadu prezente 33 bele halo ona.

Alterasaun akontese depois tinan 15 CAC estabelese no iha ona esperénsia eleze komisáriu rua ho konsensu, uza lei atuál ¾ entaun agora ba fali kotuk.

“Tanba ne’e, ohin, ami bankada FRETILIN deside la partisipa, ne’e kontra ita-nia prinsípiu demokrásia ne’ebé kleur ona ita ba atu eleze komisáriu CAC ne’e dalabarak ona. Agora, ita fila-fali ba kotuk, piór liután komisáriu CAC eleitu bainhira halo tiha ninia kna’ar bele hetan ezonerasaun ho maiória absoluta hanesan, ne’ebé lei atuál vigora hela presiza prezensa ¾ mak foin halo sesaun ida ezonerasaun, entaun fásil loos atu hasai,” nia hateten.

Tuir nia, ida-ne’e afeta ba independénsia no imparsialidade komisáriu nian, hanoin instituisaun independente komisáriu mós independente.

“Bankada FRETILIN mak enkoraja sira maiória Parlamentu atu halo alterasaun ba lei, maibé ami nia proposta atu alterasaun ne’e atu halo revizaun ida ba knaar CAC iha prevensaun no kombate investigasaun, tanba iha ona mudansa iha Ministériu Públiku  (MP) kria tiha unidade kombate korrupsaun. Se hanesan ne’e, ita reforsa ba investigasaun MP, laiha ona nesesidade kna’ar ida kombate no investigasaun hela nafatin CAC, durante CAC kuandu halo investigasaun ho mandatu husi MP, ida-ne’e la efisiente. Se alterasaun ne’e aproveita halo reforma instituisionál,” nia dehan.

Tan ne’e, nia hateten, ba oin bankada FRETILIN sei la partisipa to’o hotu iha diskusaun ba alterasaun lei CAC.

Xefe bankada PLP, Maria Angelina Sarmento, hateten esforsu kombate korrupsaun iha Timor-Leste sai kompromisu nasionál, tan ne’e laiha lójika altera lalais lei CAC ne’ebé antes ne’e estabelese ho konsensu, nune’e laiha dalan atu altera.

“Ami kestiona, se atu altera ho karáter urjénsia ba nia kompeténsia ho artigu sira seluk ne’ebé la’ós atu nomea no ezonera ne’e ami sei partisipa, maibé artigu ida atu hatun tiha korúm ¾ , tanba CAC ne’e órgaun polísia kriminál espesializada atu haree ba krime korrupsaun, ho ida-ne’e mak ami la partisipa iha votasaun,” nia hateten.

Antes ne’e, iha 27 Marsu 2024, Governu liuhusi reuniaun Konsellu Ministru (KM), aprova projetu proposta-lei, ne’ebé aprezenta husi Prezidénsia Konsellu Ministru, kona-ba alterasaun daruak hosi lei númeru 8/2009, loron 15 Jullu, Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC, siglá portugés), no ho alterasaun lei CAC, elimina rekezitu Deputadu ¾ marka prezensa iha eleisaun komisáriu CAC.

“Ho diploma ida-ne’e, Komisáriu sei bele eleitu ka ezoneradu ho maioria absoluta husi Deputadu sira iha Parlamentu Nasionál, no sei elemina rekezitu katak tenke pelumenus datoluk haat ka ¾ husi Deputadu sira marka prezensa ne’ebé hala’o hela funsaun,” Vise Ministru Asuntu Parlamenár, Adérito Hugo da Costa, relata hafoin reuniaun ezekutivu, iha Palásiu Governu.

Governu halo alterasaun ba lejizlasaun ne’e tanba husik kedas CAC harii, ezijénsia husi kórum deliberativu reforsadu atu hala’o eleisaun ba Komisáriu difikulta ona prosesu eleitorál ne’ebé normál no regulár, nune’e afeta funsionamentu órgaun polísia kriminál espesializadu iha kombate korrupsaun.

Proposta-lei ne’e determina mós katak Komisáriu ne’ebé mandatu ramata ona bele kontinua hala’o ninia kna’ar to’o titulár foun simu pose, nune’e bele garante kontinuasaun servisu públiku no atinje misaun ne’ebé sai hanesan objetivu hodi kria CAC.

Jornalista : Nelson de Sousa

Editór        : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!