g7+ organiza simeira iha ámbitu Asembleia Jerál ONU ba dala-79

NOVA YORKE, 20 setembru 2024 (TATOLI) – Sekretáriu Jerál organizasaun Intergovernamentál g7+, Helder da Costa hateten, g7+ sei organiza simeira iha ámbitu asembleia Jerál Organizasaun Nasaun Unida (ONU) ba dala-79 no realiza atividade hamutuk 24 durante semana ida iha Nova Yorke.
“Aban g7+ sei partisipa simeira ba futuru ida ne’ebé sei prezide husi Sekretáriu Jerál ONU, António Guterres, nasaun membru sira iha mundu tomak sei partisipa semináriu ne’e,” Helder hateten ba Agência TATOLI iha edifisiu g7+ nian iha Nova Yorke, sesta ne’e.
Nia dehan, simeira ne’e g7+ nu’udar organizasaun intergovernamentál hetan privilejiu boot nu’udar primeiru interviniente ne’ebé sei halao intervensaun iha simeira ne’e liuhusi Prezidente Repúblika Sierra Leone lori naran g7+.
“g7+ sente privilejiu tanba iha simeira ne’e so organizasaun rua mak reprezenta halo intervensaun, ida mak g7+ no ida mak LDC sei aprejenta husi Primeiru-Ministru Nepal, ida ne’e onra boot ba ita iha 22 setembru agora,” nia dehan.
Durante simeira sei halo kobertura klean ba pontu importante tolu mak hanesan, membru sira husi g7+ kompromete atu kontinua halibur periodikamente tinan ida dala ida iha Nova Iorke durante Asembleia Jerál Nasaun Unida.
Iha pontu da-ruak membru sira sei kompromete, atu organiza reuniaun nivel ministeriál hosi Ministru Negósiu Estranjeiru nian sei hala’o iha Timor-Leste fulan abríl tinan 2025, iha ne’ebé sei komemora mós tinan 15 ezistensia g7+.
“Ida ne’e hanesan momentu di’ak ida ba Timor-Leste sai uma na’in, atu halibur fali membru sira husi nasaun 20 atu reve fila-fali tranzitória no progresu saida mak akontese ona durante tinan 15 liuba no dezafiu saida mak sei halo ba futuru,” nia tenik.
Ba pontu da-tolu g7+ sei realiza eventu paralelu tolu ne’ebé sei organiza hamutuk ho ODI COP Prezidente 28 husi UAE kona-ba mudansa klimátika tanba COP28 liuba iha Dubai parte hotu fó ona isu boot ida kona-ba mudansa klímatika ne’ebé sei reve fila-fali.
Alende ne’e sei hala”o mós eventu ida ho USAID kona-ba mudansa klímatika.
Atividade seluk mak hanesan, g7+ sei hala’o semináriu ida kona-ba g7+ iha nivel Xefe Estadu no Xefe Governu.
“Ida ne’e g7+ mak organiza imparseria ho Prezidente Repúblika Sierra Leone hanesan Prezidente rotativa no-mós Timor-Leste. Atu informa mós katak ita nia Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão mós sei sai hanesan xefe delegasaun Timor-Leste nian sei partisipa iha simeira ne’e ho kualidade hanesan pessoa eminente g7+ nian,” Helder tenik.
Nune’e, loron 23 fulan-setembru iha edifisiu g7+ hetan inagurasaun iha Nova Yorke.
“Iha loron 23 fulan-setembru sei iha inagurasaun ba eskritoriu g7+ nian iha Nova Yorke ne’ebé sei inagura hosi Ministru Planeamentu Dezenvolvimentu Repúblika Serra Lione nian, ita nia Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão no konvidadu sira hosi nasaun membru Estadu,” nia hateten.
Sekretáriu Jerál g7+ ne’e subliña, office reprezentativu ida ne’e hanesan pasu inisiu ida atu g7+ bele estabelese nia prejensa permanente iha Nova Yorke, ne’ebé hanesan pasu inisiu ida atu galvaniza, atu bele atrai no hodi bele dinamiza membru Estadu sira nia partisipasaun ativa kona-ba atividade g7+ nian iha Nasaun Unida.
Ho esforsu hotu durante tinan 15 ba kotuk mak ikus konsege hetan fatin permanente ba g7+ iha Nova Iorke.
“Atividade sira ne’e hotu demostra vizibilidade g7+ nia la’ós de’it iha Nova Yorke maibé iha mós mundu, kona-ba simeira sira oinsa mak atu konsolida g7+ nia knar, servisu hamutuk ho parseiru internasionál, instituissun finanseiru internasionál sira iha mundu tomak atu ajuda nafatin nasaun g7+ nian ne’ebé namkari iha mundu tomak,” katak.
Daudaun ne’e ekipa g7+ iha ona Nova Yorke hodi hala’o servisu ne’ebé másimu ho responsabiliade no rigór atu nune’e bele organiza eventu sira hotu bele la’o ho susesu atu komplementa polítika negósiu estranjeiru.
“Ami mós sei partisipa iha reuniaun bilaterál Ministru Negósiu Estranjeiru nian ne’ebé ita nia Ministru Bendito Freitas mak sei halo ho nia omologu husi nasaun frazíl sira seluk, hanesan Serra Leoa, Papua Nova Guine no seluk tan, g7+ sei partisipa mós iha reuniaun sira ne’e para bele fó hanoin ba sira atu bele ko’alia nivél polítiku no bilaterál entre Timor-Leste ho rai sira ne’e,” nia hakotu.
ONU rekoñese ofisialmente g7+
Rekorda fali katak, ONU rekoñese ofisialmente g7+ sai organizasaun multilaterál iha tinan 2022 liuba.
ONU rekoñese ofisialmente karta organizasaun intergovermentál (charter) ba país afetadu konflitu g7+ sai organizasaun ida multilateral.
Ho onra no haksolok tebes g7+ anunsiu ona ba públiku katak, charter ou karta hanesan mós konstituisaun g7+ nian rejista ka sertifika ofisialmente, iha loron 12 janeiru, iha ONU liuhosi Sekretáriu Jerál, Antonio Guterres.
Karta organziasaun ka charter ne’ebé sertifika ona hosi ONU, hatuur ona pozisaun g7+ nian hanesan organizasaun multilateral iha Nova Iorke.
Ba Timor -Leste iha relevansia tanba, hanesan uma na’in, no fundadór ka pionéiru iha tinan 15 liubá, hodi halibur nasaun sira iha pós konflitu, frajil sira iha Dili hodi hanaran g7+, maibé ONU sertifika ona no la’ós ne’e de’it no foin lalais iha seimera CPLP nian Xefe Estadu hasai ratifikasaun ida hodi fó rekonesimentu ba g7+ nuudar observadór asosiadu no intergovernamental iha nasaun CPLP nian mós.
Daudaun g7+ serbisu hamutuk ho Komunidade País Lian-Portugés (CPLP,sigla portugés) iha konsentrasaun polítika diplomátika, atubele hametin pás no promove dezenvolvimentu atu hamorin Timor-Leste nia naran iha mundu internasionál.
Nune’e, estrutura g7+ agradese ba Parlamentu Nasionál ne’ebé ratifika ona tratadu g7+ nian no hetan kedas promulgasaun hosi Prezidente Repúblika Francisco Guterres ‘Lú Olo “iha 2020 liubá to’o ohin loron ONU mós iha ona rekonesimentu.
Atinjementu ne’e hanesan pasu istóriku ida ba Timor-Leste tanba la fasil atu ba tama iha ONU to’o hetan ratifikasaun.
Tanba tuir artigu 102 UN charter hateten momoos katak kuálker rekezitu intergovernamentál ida ne’ebé rejistradu iha Nova Iorque tenke iha charter, maibé to’o ikus g7+ prienxe rekezitu juridiku, politiku no institusionál tanba hetan suporta makas husi Estadu Timor-Leste no Estadu membru sira seluk to’o hetan estatutu ida ne’e.
g7+ harii iha 10 abríl 2010, nu’udar organizasaun intergovernamentál ne’ebe halibur hamutuk nasaun 20 ne’ebé afetadu hosi konflitu no frajilidade, hodi halo advokasia ba harii pás no harii Estadu hanesan xave ba dezenvolvimentu ne’ebé sustentavél.
Membru organizasaun internasionál g7+ kompostu hosi Timor-Leste, Afganistão, Burundi, Repúblika Centro-Africana, Chade, Comores, Costa do Marfim, República Democratica do Congo, Guiné, Guiné-Bissau, Haiti, Libéria, Papua Nova Guiné, Serra Leoa, Somália, Ilhas Salomão, São Tomé Príncipe, Sudão do Sul, Togo no Iémen
Enkuantu, g7+ nian Prezidente mai hosi Serra Leoa no Timor-Leste mak sai uma nain ho kuartél jerál iha Dili no edifísiu ida iha Lisboa, Portugál.
Iha tinan ida ne’e reprezentante permanente g7+ nian iha Nova Yorke, estabelese ona hodi hametin liután diplomasia no advokasia g7+ nian ba harii paz no harii Estadu.
Jornalista: Hortencio Sanchez
Editór: Florencio Miranda Ximenes

