iklan

EDUKASAUN, HEADLINE

Adjuntu Diretór komfirma estudante Eskola ESJ 04 setembru asesu edukasaun ho seguru

Adjuntu Diretór komfirma estudante Eskola ESJ 04 setembru asesu edukasaun ho seguru

Estudante Eskola ESJ 04 setembru UNAMET, Dili. Imajen TATOLI/António Gonçalves

DILI, 27 setembru 2024 (TATOLI)–Adjuntu Diretór Kurrikulár no Pedagójiku iha Eskola Ensinu Sekundáriu Jerál (ESJ) 04 setembru Balide, Ezequel Sarmento, komfirma katak, estudante sira durante ne’e asesu edukasaun ho seguru.

Nia hato’o kestaun ne’e relasiona ho Organizasaun Naun Governamentál (ONG) FUTURU nia motorizasaun, ne’ebé fó sai katak estudante balun iha eskola ne’e hetan violénsia fíziku husi profesór hodi halo estudante sira sente la seguru bainhira asesu ba edukasaun iha eskola.

“Ami iha eskola 04 setembru ne’e hanorin sein violénsia fíziku, eskola ida-ne’e zero toleránsia ba violénsia. Ha’u nu’udar Adjuntu Diretór, durante ne’e observa iha eskola, hanesan aman ho oan ne’ebé eduka, motiva no fó korajen ba estudante sira. ida-ne’e mak ami profesór prátika. Ne’ebé atu dehan monitorizasaun ONG FUTURU nia rezultadu ne’e la loos, tanba estudante la hetan violénsia fíziku ba,” Adjuntu Diretór informa ba Agência Tatoli, iha ninia knaar  fatin, Balide, sesta ne’e.

Nia dehan, bainhira estudante halo sala, inan-aman nu’udar edukadór tenke iha dever morál hodi hase no bolu hodi fó hanoin ba sira.

“Ita hasee ita-nia estudante hanesan mós hanesan ita-nia oan, labele halo sira hanesan ema seluk, ne’e ladi’ak, importante ita bolu fó hanoin no motiva nia oinsá sai estudante ida inteletuál. Ida-ne’e mak ami halo,” nia akresenta.

Notísia relevante : ME hili Eskola ESJ 04 setembru ba implementasaun programa pilotu dijitalizasaun

Estudante sira iha eskola ne’e asesu edukasaun ho seguru tanba hetan protesaun husi profesór sira bainhira tama ona mai areadór eskola.

“Ami sempre proteje sira husi saida de’it. Ami asegura sira-nia liberdade no direitu tuir korredór eskola nian. Atu asesu edukasaun ho loos ne’e ami nafatin akompaña sira,” Adjuntu Diretór tenik.

Maski nune’e, eskola daudaun ne’e laiha morru protesaun no iha família balun hela iha resintu eskola.

“Situasaun ne’e prejudika ba prosesu apendizajen, ida-ne’e mak sai dezafiu ida ba ami, maibé kona-ba seguru asesu edukasaun ne’e seguru tebes no konfortável tebes,” nia klarifika.

Eskola públiku ne’e akumula estudante hamutuk na’in-777.

Ba Futuru hahú tinan 2004 hala’o uluk serbisu kona-ba prevensaun ba labarik sira ne’ebé ho esperiénsia violénsia no serbisu hamutuk ona ho estabelesimentu ensinu hamutuk ona 100-resin iha Dili, Ataúro, Baucau, Viqueque, Manatuto, Aileu, Lautem, Bobonaro, Ermera, Covalima, Liquiça no Rejiaun Autonóma Espesiál Oé-cusse Ambeno (RAEO).

Aleinde ne’e, Adjuntu Diretór husu Ministériu Edukasaun (ME) hodi subtitui profesór lian portugés tanba profesór na’in-10 ho idade reforma ona.

“To’o agora sira sei ativu hanorin hela ita-nia estudante sira iha eskola no sira seidauk hatama karta rekerimentu ruma ba Ministériu Edukasaun no eskola ne’e. Sira na’in-10 ne’e maioria hanorin matéria lian portugés no bainhira sira ne’e tama iha reforma, husi Ministériu Edukasaun bele substitui filafali profesór seluk iha sira-nia fatin,” Ezequiel Sarmento, esplika.

Profesór sira ne’e maioria ho idade 60 ba leten, maibé antes ne’e husi eskola hatama ona pedidu ba ME, nune’e bainhira profesór hirak ne’e reforma, ME bele subtitui fali profesór sira seluk iha sira-nian fatin, se lae bele prejudika iha prosesu ensinu aprendizajen.

Jornalista     : Osória Marques

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!