iklan

HEADLINE, POLÍTIKA

PN halo diskusaun alterasaun lei Organizasaun Judisiáriu ho karatér urjénsia

PN halo diskusaun alterasaun lei Organizasaun Judisiáriu ho karatér urjénsia

Edifísiu Parlamentu Nasionál. Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 10 Abríl 2025 (TATOLI)–Parlamentu Nasionál (PN) liuhusi reuniaun plenária estaordinária, kinta ne’e, aprova pedidu urjénsia husi Governu ba debate proposta-lei númeru 16/VI(2a)-alterasaun daruak lei númeru 25/2021, 02 Dezembru, lei Organizasaun Judisiáriu.

“Rezuladu votasaun afavór 36 kontra 19 no abstensaun ida, hodi nune’e konsidera paresér Komisaun A nian, ha’u sei baixa hatun ba Komisaun atu halo serbisu para fó paresér jeneralidade ba lei ne’e tuir prosesu,” Prezidente Parlamentu Nasionál (PPN), Maria Fernanda Lay, fó sai iha sala plenária, PN.

Ho aprovasaun ne’e, Komisaun A ne’ebé trata asuntu Justisa no Konstituisionál sei trata inisiativa lejizlativa ne’e ho karatér urjénsia.

Notísia relevante : Lei Organizasaun Judisiária hetan alterasaun daruak

Ministru Justisa, Sergio Hornai, iha ninia intervensaun, justifika katak pedidu urjénsia tanba haree ba nesesidade hodi hato’o mai Parlamentu hodi bele halo apresiasaun no desizaun.

Tanba Governu mai ho hanoin boot atubele haree proposta ida-ne’e ho nesesidade buka entende no kompreende lei sira ne’ebé iha daudaun iha kotuk hodi bele prienxe lakuna, ho ida-ne’e Governu iha tempu haree atu konstitui lejitimidade no legalidade sira ba instituisaun Estadu ninian ba órgaun soberania Tribunál ne’ebé define iha Konstituisaun.

“Órgaun ne’ebé iha kompeténsia bele halo desizaun polítika Konstituisionál ne’ebé tuir lei sira, tanba ne’e iha duni razaun katak motivasaun sira ne’ebé ami aprezenta mai iha Parlamentu nia objetivu prinsipál mak halo ajustamentu ka halo alterasaun ba lei númeru 25 ne’ebé ita aprova ona no halo ajustamentu ba organizasaun judisiáriu, hodi nune’e halo konformidade ba Prezidente Repúblika ninia kompeténsia própriu no fó lejitimidade ba Konsellu iha Superiór nomós nomeasaun ba Prezidente Tribunál Rekursu,” Ministru fundamenta.

Nia dehan, ho ida-ne’e lei organizasaun judisiáriu ne’e mai atubele kontribui ba armonizasaun iha sistematizasaun atu atribui podér hodi nune’e fó lejitimidade.

“Objetivu prinsipál Governu mai atu halo kooperasaun metin atu bele reforsa liu-tán lei estruturante sira hodi desizaun sira ne’ebé mosu halo metin duni ita-nia konstituisaun no lei estruturante no fó lejitimidade polítika no legál no órgaun soberania hanesan Tribunál bele hala’o serbisu di’ak,” nia akresenta.

Komisaun A hato’o ninia relatóriu no paréser ba pedidu urjénsia ne’ebé Governu aprezenta katak, prienxe tuir tramitasaun iha fatin ba pedidu diskusaun karatér urjénsia ho konsiderasaun mandatu atuál Prezidente Tribunál Rekursu sei ramata iha Abríl tinan ne’e, adota lei Organizasaun Judisiáriu.

Deputadu Bankada Opozisaun FRETILIN, Joaquim dos Santos, hateten, bankada la konsidera ba pedidu urjénsia tanba razaun dahuluk durante tinan 22 Prezidente Repúblika hala’o ninia knaar tuir imperativu Konstituisionál.

“To’o horisehik no horibainrua Governu aprezenta proposta ida-ne’e mai Parlamentu ho pedidu urjénsia, segundu matéria ne’ebé inklui iha papél ne’e la konstitui pedidu urjénsia, tanba Governu hakarak halo regra foun atu subtitui interpretasaun Konstituisaun ne’e durante ne’e la’o, la’ós mai ho pedidu urjénsia, maibé ho tratamentu normál, tanba regra foun,” nia argumenta.

Ba datoluk, matéria ne’ebé atu aprezenta mai Parlamentu hetan aprovasaun la nesesáriu, liliu iha artigu ida tranzitóriu labele aprova lei ida aplika dala-ida de’it.

“Durante tinan tomak Governu la prepara proposta-lei hodi husu Parlamentu aprova ba regra foun, presiza mandatu atu hotu semana ida ka rua tan mak haruka mai Parlamentu tenke atu aprova hodi husu pedidu urjénsia,” nia kestiona.

Prezidente Komisaun A, Patrocínio dos Reis Fernandes, konsidera pedidu urjénsia ne’e iha fatin tanba Governu mai ho problema ida ba Prezidente Tribunál Rekursu ninia mandatu atu ramata iha fulan ida-ne’e.

“Ida-ne’e mak ami haree ita la konsege atu fó solusaun entaun sei iha vagu ida bainhira kuandu Prezidente Tribunál Rekursu ninia mandatu hotu,” nia hato’o.

Deputadu Bankada Governu husi CNRT ne’e hateten tenke konsidera tanba nomeasaun sira liubá kotuk tanba regulamentu UNTAET 2000 ninia la regula nein prosedimentu ida ko’alia kona-ba oinsá mak atu halo nomeasaun ba Prezidente Tribunál Rekursu.

“Entaun lori ba norma Konstitiuisionál no ita tenke kompriende agora lei Organizasaun Judisiáriu ninian vigór hela no prevalese iha lei ne’e ko’alia mekanizmu oinsá mak atu nomea Prezidente Tribunál Rekursu ne’e oin seluk, tanba Tribunál Rekursu ho ninia númeru hira ita seidauk estabelese atubele utiliza artigu ne’e hodi halo prosesu nune’e atu fó dalan Governu tenke buka solusaun,” nia esplika.

Ministru konsidera, iha fatin ka la’e karik bele diskute, maibé períodu urjénsia iha fatin favorável atu aprova atubele halo segimentu.

Antes ne’e iha loron 26 Marsu, Konsellu Ministru aprova proposta-lei ne’ebé aprezenta husi Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, kona-ba alterasaun daruak ba lei númeru 25/2021, loron 21 fulan Dezembru, kona-ba lei Organizasaun Judisiáriu.

Alterasaun ne’e ho objetivu atu permite Prezidente Repúblika kontinua atu nomea Prezidente Tribunál Rekursu to’o instalasaun Supremu Tribunál Justisa ba mandatu tinan-haat.

Jornalista     : Nelson de Sousa

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!