iklan

EKONOMIA, HEADLINE

SEF halo inventariasaun ba tipu ai-kameli iha territóriu

SEF halo inventariasaun ba tipu ai-kameli iha territóriu

Ai-kameli. Imajen hosi google

DILI, 25 Agostu 2025 (TATOLI) – Sekretaria Estadu Floresta (SEF), liuhusi Diresaun-Jerál Floresta planeia atu halo inventariasaun ba plantasauun ai-kameli sira iha territóriu hodi hatene poténsia husi tipu ai-kameli sira ne’e.

Sekretáriu Estadu Floresta, Fernandino Vieira da Costa, hateten objetivu husi inventariasaun ne’e mak atu hatene dadus ne’ebé konkretu no klaru hodi sai hanesan baze legál atu analiza vantajen no dezvantajen, antes informa ba Governu hodi foti desizaun atu garante nia investimentu.

“Ai-kameli ne’e nu’udar ai ne’ebé iha valór ekonómiku aas. Presiza halo komersializasaun. Timor-Leste riku ai-kameli, maibé seidauk iha dadus kle’an kona-ba ida-ne’e, entaun presiza halo inventariasaun nune’e ita halo komersializasaun ka dada investidór ruma mai ita-nia rai. Ami halo ona diskusaun téknika, tuir planu, ita halo inventariasaun iha fin fulan ne’e ka inísiu Setembru 2025”, governante ne’e dehan iha Kaikoli, ohin.

Tuir Fernandino Vieira, inventariasaun ne’e sei halo atu identifika ai-kameli ne’ebé moris de’it iha floresta, iha área komunál, nomós iha plantasaun komunitáriu nian. “Ida-ne’e ita sei serbisu hamutuk ho autoridade lokál, tékniku husi ministériu, inklui emprezáriu sira ne’ebé hatene kona-ba área vejetasaun ai-kameli ne’e”, nia realsa.

Fernandino haktuir komunidade kuda ona ai-kameli barak iha sira-nia kintál no parte Governu mós halo ona investimentu hodi kuda ai ne’e dezde 2016, ne’ebé iha Bobonaru-Atabae kuda iha área ektare 175, Zumalai-Kovalima 50, Oekusi ektare ida. Aleinde ne’e, ektare neen iha Tilomar-Kovalima hodi prepara de’it ba fini nian.

“Ida-ne’e seidauk bele kolleta tanba tinan seidauk to’o. Ita mós kuda ai industriál sira seluk hanesan ai-naa, ai-saria, ai-mahoni, ai-teka hamutuk ektare 200 iha Kovalima no Vikeke. Kada tinan Governu sempre prevee orsamentu rihun $30 ba halo manutensaun”, nia salienta.

Objetivu husi manutensaun ne’e mak atu kuda filafali ai-horis ne’ebé mate, hamoos, hadi’a fali lutu sira ne’ebé aat, no selu komunidade sira tau matan ba ai-horis sira ne’e atu ema labele estraga, liuliu labele sunu.

Kona-ba maneira kontrola ai-horis industriál sira maka Governu kria diploma ministeriál númeru 16/2012, ne’ebé bandu komunidade tesi ai-kameli sein autorizasaun.

Notísia relevante: MAPPF kuda ai-kameli rihun 3-resin iha Nítibe

Jornalista: Arminda Fonseca 

Editora: Maria Auxiliadora 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!