iklan

EKONOMIA, HEADLINE

Empreza sira selu multa rihun $25 ba Kuarentena tanba komete infrasaun

Empreza sira selu multa rihun $25 ba Kuarentena tanba komete infrasaun

Diretór Nasionál Kuarentena no Biosseguransa, Manuel da Costa. Foto/TATOLI

DILI, 09 Setembru 2025 (TATOLI) – Diresaun Nasionál Kuarentena no Biosseguransa, Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta, rejista entre Janeiru no Agostu 2025, empreza besik 10 mak selu koima rihun $25 ba Kuarentena tanba komete infrasaun.

Diretór Nasionál Kuarentena no Biosseguransa, Manuel da Costa, esplika razaun empreza selu koima sira ne’e tanba barak mak seidauk hatene kritéria sira no lei kona-ba kuarentena nian, entaun lori sasán sira mai iha pontu entrada hanesan aeroportu no liuhusi mákina raiu-xís mak deteta.

“Bainhira ita halo inspesaun ita apreende tuir regra, haruka fila ka [fó] penalti [multa], la’e halo destruisaun, tanba sasán sira ne’e hanesan ilegál, laiha dokumentu ne’ebé garante kona-ba seguransa nian. Iha tinan 2025 ne’e, empreza sira ne’ebé komete infrasaun ne’e selu koima hamutuk rihun $25, empreza nasionál no internasionál kuaze 10”, Manuel da Costa hateten iha City 8, Manleuana-Dili, ohin.

Tuir nia, sasán ne’ebé durante ne’e tama, liuliu produtu agrikultura, hafahe ba parte tolu mak produtu animál nian, hanesan na’an, manu-tolun, no produtu ne’ebé prosesadu tiha ona. Produtu planta nian, hanesan ai-fuan, modo, nomós ai-tahan no ai-abut, no produtu peska nian, hanesan ikan-maran, ikan fresku. Sasán sira ne’e hotu, tuir Lei Kuarentena nian tenke hetan linsensa importasaun nian.

Nune’e, nasaun sira ne’ebé haruka mai ne’e tenke deklara katak produtu sira ne’e iha sertifikadu ida bolu fitosanitáriu no kuandu laiha tenke foti asaun destruisaun ka multa.

Nia subliña lei ne’ebé Kuarentena uza hodi regula ba sasán importasaun no esportasaun sira mak Dekretu-Lei númeru 41/2023, 30 Maiu, ko’alia kona-ba kuarentena animál nian katak regula animál moris, no na’an sira, no Dekretu-Lei 36/2023, 31 Maiu, kona-ba fitosanidade, katak atu kontrola espallamentu peste, produtu ai-horis, no materiál biolójiku, nomós lisensa esportasaun ba produtu ai-horis nian, ne’ebé regula husi Unidade Kuarentena no Biosseguransa.

Lei sira ne’e mak durante ne’e regulamentu atividade sira kona-ba importasaun nian, nune’e bainhira iha infrasaun sei hetan multa hahú husi husi $100 to’o rihun $75.

“Ita mós foin lalais halo destruisaun ba produtu importadu sira hanesan na’an, fahi, ikan maran, na’an-manu, sourisu, tanba laiha dokumentu legál”, konklui.

Notísia relevante: Kuarentena destrui na’an importadu kilógrama 36,21

Jornalista: Arminda Fonseca

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!