iklan

BOBONARU, HEADLINE

Bobonaru rejista rezultadu di’ak iha produsaun hare iha époka 2025

Bobonaru rejista rezultadu di’ak iha produsaun hare iha époka 2025

Foto Tatoli, I.P/Abílio Elo Nini

BOBONARU, 18 Dezembru 2025 (TATOLI)-Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura Munisípiu Bobonaru avalia implementasaun atividade iha 2025, ne’ebé finansia husi Autoridade Munisípiu Bobonaru no Ministeriu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF).

Enkontru ne’e mós trasa planu ba preparasaun terrenu atu kuda kare époka dahuluk 2026 nian.

Diretór Servisu Munisipál Agrikultura Bobonaru, Longuinhos João, relata katak atividade ne’ebé implementa ona mak kuda hare iha área ektare rihun 4 iha primeira no segunda époka 2025 no hatudu rezultadu di’ak.

“Dadus ne’ebé ita-nia estensionista sira rekolla iha kada natar ou agrikultór, hare nia produtividade ne’e ki’ik liu mak tonelada 3, balun bele atinje to’o tonelada 5,5. Husi sira ne’e hotu ami foti nia médiu husi produtividade hare pur ektare ne’e tonelada 4”, nia informa hafoin enkontru ne’ebé realiza iha sentru estensaun agríkola Tunubibi.

Tama ba epoka dahuluk 2026, Longuinhos adianta katak Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura Bobonaru simu ona fini hare Nakroma tonelada 12 husi MAPPF no sei simu tan hare variedade Inpari 32 ho totál tonelada 12 atu distribui ba natar-na’in sira.

Antigu Diretór Eskola Téknika Agríkola Moleana ne’e subliña katak diresaun mós hetan apoia fini fore-rai kuaze kilógrama 600, kuantidade hanesan mós ba fore-mungu, aleinde ne’e hetan mós apoia adubu no pestisida.

Iha fulan-Setembru liubá hetan mós apoia kombustivel litru rihun 5 apoia ba atividade fila-rai hodi kuda-Batar. Aleinde ne’e, sei simu tan kombustivél litru rihun 10 hodi prepara ba fila-rai iha natar.

“Ami he’in de’i indentifikasaun área ne’ebé atu kuda hare, depois mak ita halo planu hodi distribui sasán sira ne’e to’o ba benifisiariu sira-nia liman”, katak.

Problema tratór avaria

Diretór Longuinhos salienta mós katak, durante ne’e, Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura Bobonaru enfrenta problema kona-ba tratór unidade 20-resin ne’ebé avaria.

“Ami iha tratór boot ne’e barak, kuaze iha unidade 36, maibé entre 36 ne’e ida di’ak loos ne’e unidade 11 ne’ebé bele halo operasaun. Ne’e mós tenke sobu iha fatin seluk no monta mak foin bele halo serbisu. Sira seluk ne’e avaria totál, depois unidade 10 ou 12 tama ona ba prosesu leilaun. Até a data seidauk iha ema ruma interese atu hatama dukumentu ba prosesu lelaun”, nia realsa.

Iha tempu badak, diretór ne’e afirma katak Agrikultura Bobonaru sei submete pedidu ba MAPPF atu buka solusaun hodi rezolve.

Maski enfrenta problema ba limitasaun tratór no tratorista sira, maibé diresaun kontinua atende pedidu fila-rai gratuita husi agrikultór sira hodi fó atendimentu ne’ebé ekilíbriu ba ema hotu-hotu.

“Liga ba operasaun tratór iha kampu, ita la autoriza ka bandu tratorista sira atu husu osan husi agrikultór sira, ne’ebé ita iha ne’e prepara kondisaun. Ita iha kombustivel no tratór. Limitasaun mak tratór no tratorista, tal vez ita-nia atendimentu ne’e la tuir sira-nia nesesidade no tempu ne’ebé determina. Ita nafatin buka maneira hodi fó nafatin atendimentu”, dehan.

Jornalista: Sergio da Cruz

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!