IGTL deskobre fósil pterossauru iha foho Lesululi

DILI, 11 Agostu 2026 (TATOLI)-Institutu Jeosiénsia Timor-Leste (IGTL, sigla portugés) deskobre tan fósil husi réptil voadór ka semo, ne’ebé identifika provizoriamente ho naran pterossauru, iha Foho Lesululi, postu administrativu Kailaku munisípiu Bobonaru, iha fulan-Jullu ne’e.
Prezidente IGTL, Job Brites, hatete katak deskobrimentu ne’e akontese bainhira IGTL hamutuk ho ekipa husi Uppsala University-Swedia, University of Oslo, Noruega, no British Broadcasting Corporation (BBC) kontinua halo estudu no peskiza detallu kona-ba iha fósil iktiossauru ne’ebé deskobre iha foho Lesululi.
“Iha prosesu kontinuasaun husi estadu ida-ne’e, ita hetan tan [fósil husi] réptil ne’ebé semo. Ita hetan husi nia ruin liras nian. Provizoriomente, ami ipóteza bele hanaran pterossauru”, Job Brites hatete ba Tatoli, ohin.
Nia esplika katak prezensa pterossauru iha área ne’ebé hetan fósil iktiossauru ne’e normál tiha ona, tanba iha fatin sira seluk mós sientista sira hetan fósil husi réptil voador ne’e hamutuk ho fósil animál tasi nian.
“Pterossauru nia prezensa iha sítiu iktiossauru ne’e normál tiha ona, tanba iha Northern Hemisphere mós sientista sira hetan hela. Iha Timór mak foin primeira véz hetan. Antes ne’e, ita hetan mak iktiosauru, maibé depois ita halo estudu detallu no hetan tan pterossauru”, nia dehan.
Hodi esplika katak pterossauru maka réptil antigu ida ne’ebé iha kapasidade atu semo no pertense iha orden pterossauria. Animál ne’e moris durante Era Mesozóiku, iha tempu jeolójiku entre tinan millaun 228 to’o 66 liubá.
“Agora, nia amostra parte liras ne’e ita foti ona no manda ona bá Universidade Swedia atu halo estudu detallu atu ita halo nia rekonstrusaun, tanba pterossauru ne’e iha tipu barak loos. Husi nia ruin ne’e halo estudu detallu atu halo rekonstrusaun ba ninia tipu”, Job hatete.
Tuir nia, amostra pterossauru ne’ebé daudaun iha Suésia sei liuhusi prosesu estudu no rekonstrusaun antes haruka fali mai Timor-Leste atu tau hamutuk hotu ho ruin iktiossauru nian atu halo sai muzeu ida, ema bele vizita. “Tanba ita sei halo rekonstrusaun hotu iktiossauru ne’e”.
Nia akrexenta katak pterossauru mak réptil ne’ebé semo no agora la eziste ona. Iha tempu agora, animál ne’ebé bele semo no pertense ba grupu mamíferu mak niki, enkuantu réptil sira ne’ebé sei eziste inklui lafahek, samea no seluk tan.
Job Brites hatete katak deskobrimentu fósil pterossauru ne’e fó vantajen ba Timor-Leste, tanba aumenta informasaun sientífika kona-ba istória jeolójika nasaun no bele aumenta ema nia interese públiku, liuliu vizitante no investigadór sira. “Antes ne’e hetan ona fósil ne’ebé domina tasi laran, maibé mós agora hetan tan fósil ne’ebé semo iha fatin ida de’it”, katak.
Tuir nia, deskobrimentu ne’e importante tebes tanba iha fulan kotuk, IGTL halo kooperasaun ho Prezidente Rede Jeoparke Globál (GGN), Prof. Artur Sá, ne’ebé vizita Timor-Leste no halo observasaun ba poténsia jeolójika iha nasaun ne’e, inklui foho Lesululi.
Bainhira remata vizita iha Lesului, Artur Sá deklara ona iha europa katak Timor-Leste iha poténsia boot atu sai kandidatura ba Rede Global Jeoparke UNESCO.
Nia konsidera katak ida-ne’e importante tanba, bainhira sítiu sira ne’e tama iha prosesu kandidatura ba Rede Globál Jeoparke, avaliasaun husi GGN sei ajuda determina no fasilita prosesu kandidatura. “Jeoparke ne’e sítiu importante ida, ne’ebé bele atrai vizitante sira ho espesífiku liu, sira neʼebé interese bá haree sasán sientífiku sira hanesan ne’e”, nia realsa.
Tuir Job Brites, iha mundu ne’e, iha Jeoparke Globál hamutuk 251, ne’ebé hale’u nasaun 51. Tuir dadus estatístika tinan kotuk, jeoparke sira atrai vizitante hamutuk millaun 500.
Nia dehan katak, se Timor-Leste konsege rejista sítiu ida iha GGN ka hetan deklarasaun husi UNESCO, poténsia vizitante sira ne’e husi pursentu rua mak bele mai Timor-Leste no fó impaktu pozitivu ba ekonomia no rendimentu komunidade lokál sira.
Notísia relevante: Xanana hala’o vizita-haree direta Fósil Iktosauru iha Foho Lesululi Kailaku
Jornalista: Arminda Fonseca
Editora: Maria Auxiliadora

