iklan

NASIONÁL, EDUKASAUN, DILI, HEADLINE

Eis-seminarista Balide Kuda Ai-oan 600 Iha Manleuana

Eis-seminarista Balide Kuda Ai-oan 600 Iha Manleuana

Eternal Friends

DILI, 08 fevereiru 2020 (TATOLI)-Antigu alunu Semináriu Menór Nossa Senhora de Fátima Balide, Dili, ne’ebé hanaran “Eternal Friends” hamutuk ho grupu Gerhana ho Sekretáriu Estadu Ambiente (SEA) no Sekretáriu Estadu Kooperativa (SEKooP), ho fungsionáriu Sekoop no komunidade Manleuana, ohin, hala’o atividade kuda Ai-oan hamutuk 600 iha Aldeia Laulora, Suku Manleuana, Postu-Administrátivu Dom. Aleixo, ohin.

Ai-oan sira ne’e kompostu husi Ai-mauboni, au, ai-bambu, ai-fuan hanesan kulu, ai-ata, has no seluk tan ne’ebé bele fó benefísiu ba komunidade sira.

Atividade kuda ai-oan ne’e, ho tema Kuida Natureza, Nia Sei Hadomi Ita. Atividade ida ne’e, nu’udar kontribuisaun ida atu kontribui mós ba ita-nia ambiente.

“Ami halibur malu, ami antigu alunu Semináriu Menór Balide, ne’ebé ho grupu Etenál Friends, iha inisiativa rasik atu kuda ai-oan, atu kontribui mós ba ita-nia ambiente, atu nune’e ita bele kuida ita-nia natureza tanba ne’e iha ami-nia tema tau dehan Kuida Natureza no Natureza sei hadomi ita,” Koordenadór ba Eternal Friends, Gabriel Costa de Jesus, ba Jornalista sira hafoin atu ba kuda Ai-oan.

Nune’e, nia dehan, grupu ne’e mós iha planu, depois kuda tiha depois fulan rua, tolu tenke halo kontrolu fali ba ai-oan ne’ebé kuda.”Ida ne’e ami grupu iha ona planu atu halo kontrolu ba ai-oan hirak ne’e”.

Koordenadór ba Eternal Friends,  Gabriel Costa de Jesus, hateten, programa kuda ai-oan, foin primeira vez ho inisiativa rasik atu kuda ai-oan iha parte Manleu nian.

“Ai-oan hirak ne’e, ami hetan apoiu no ami mós serbisu hamutuk ho grupu Gerhana. Grupu Gerhana mak kontaktu ho viveirus Maubara tanba ne’e ai-oan hirak ne’ebé agora dadaun ita atu kuda, ami hetan apoiu husi grupu Gerhana no viveirus Maubara,” nia relata.

Iha fatin hanesan, Sekretáriu Estadu Meiu Ambiente, Demétrio Amaral dehan katak, iha semana rua, tolu kotuk udan bo’ot ida ita hotu nakdoko tanba bee inundasaun ameasa populasaun sira-nia hela fatin, situasaun hotu no ita hotu la simu akontese tiha ona no dalan ida katak, ita tenke rekoopera fali ita-nia ambiente.

“Asaun ida ohin, inisiativa husi Grupu eis-seminárista sira ne’ebé organiza aan, hamutuk iha Eternal Friends hetan apoiu husi Sekretáriu Estadu Koopetativa no mós Ambiente, atu bele realiza programa reflorestasaun ida ne’e para redús, karik bele rekoopera fali ita-nia ambiente hodi hamenus run off, erosaun iha tempu udan sedimentasaun iha mota ida ne’e aas tebes, portantu ita tenke kuda barak liután,” nia katak.

Nia espera, Grupu ida ne’e, tenke determina sira-nia a’an atu fatin ida ne’e hanesan sira-nia pilotu primeiru. “Ita espera grupu ida ne’e sei serbisu ho dedikasaun, atu ai-oan sira ita kuda atu moris ho di’ak,” nia subliña.

Iha parte seluk, Sekretáriu Estadu  Kooperativa, Arsenio Pereira, haktuir Bainhira simu konvite no atualiza tuir, nia orienta kedas nia gabinete no funsionáriu sira katak, iha aban mesmu sabadu maibé, oinsá ita mós kontribui iha loron ida, ita bele dehan loron feriádu maibé, ita bele kontribui ba kuda ai-oan tanba inisiativa sira hanesan ne’e.

“Ha’u mesmu hanesan sekretáriu Estadu maibé uluk mós hanesan serbisu ba iha área sira hanesan ne’e entaun, ha’u simu ho kontente katak, ita bele ba kontribui, ita bele ba partisipa, para depois ita-nia kontribuisaun hanesan kuda no mós motiva ba grupu ida ne’ebé hanesan ohin ha’u hato’o liafuan ida rua katak, ami la apoiu finanseiru maibé, ami-nia apoiu morál ba inisiativa sira hanesan ne’e, ami disponivél nafatin para depois mai,” nia esplika.

Nune’e nia dehan, ohinn, funsionáriu Sekretáriu Estadu Kooperativa nia lubuk ida mós marka prezensa, ida ne’e para depois hato’o mós sira-nia kontribuisaun hato’o mós sira-nia apoiu morál ba iha grupu ida ne’e.

“Tanba ida ne’e, serbisu ida ne’ebé ita halo hanesan serbisu sosiál ba ita-nia komunidade no ita bele defende meiu ambiente, liliu ba erosaun solu (rai) sira,” Sekretáriu Estadu Kooperativa, Arsenio Pereira hateten.

Nia reforsa, Kuandu bailoron ne’e rai ne’e maran dekor, oinsá ita bele kuda ai-oan sira ne’e, para depois tempu udan labele solur hotu rai sira ba mota, ba tasi, maibé oinsá bele satán estimu balun sira ne’e para depois bele hadi’a ita-nia ambiente.

Nune’e mós, Tuir Autoridade Lokál, Xefe Aldeia Laulora, António dos Santos katak, ohin, atividade ho tema Kuida Natureza, Nia Sei Hadomi Ita.

“Ho ida ne’e, ita hanesan parte komunidade Suku Manleu, liliu ba Aldeia Laulora, tema ida ne’e hanesan mós sai prinsipál ba ita ida-idak-nia responsabilidade, atu nune’e asegura buat sira ne’ebé maka fó asegura ba rai ne’e no asegura ba ita ema moris hela iha rai nia leten, enkuantu ita estraga buat sira ne’e ita estraga mós ita-nia aan ne’ebé hela iha rai nia leten ne’e,” nia dehan.

Iha biban ne’e, Xefe Aldeia António dos Santos hateten, komunidade parte ida ne’e, bainhira ai-horis sira ne’e kuandu kuda iha parte ida ne’e, mak orsida atu kuda sei labele estraga ai-horis sira ne’e.

“Enkuantu ita estraga ai-horis sira ne’e sei iha prosesu balun, maka ita tenke sai responsabilidade ba ita-nia hahalok ne’ebé la tuir estadu no la tuir regra ne’ebé liuhusi autoridade sira oinsá ita atu asegura ita-nia ambiente ne’ebé iha foho leten”.

“Ho nune’e mós área sira protejidu refere, ita tenke asegura ai-horis sira ne’e, atu nune’e bele asegura mós ita ne’ebé hela iha nia okos, enkuantu ita taa hotu ai sira ne’e maka ita hela iha okos, orsida rai hodi halai ita, ita-bo’ot sira (komunidade) hakilar mai iha autoridade, autoridade sira hakilar ba ita-nia estadu sira iha kompetente ne’ebá maibé ita-boot sira primeiru maka estraga rasik ambiente sira ne’e, ikus mai fó afeita ba ita-boot sira,” nia tenik.

Notísia relevante:Polítika Zero Plástiku, SEA Aprezenta Ona Iha Konsellu-Ministru

Jornalista : Nelia Fernandes

Editór         : Rafy Belo

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!