iklan

NASIONÁL, INTERNASIONÁL

Mundu apresia Timor-Leste nia órgaun eleitorál

Mundu apresia Timor-Leste nia órgaun eleitorál

Diretór Jerál STAE, Acilino Manuel Branco. Imajen TATOLI/Egas Cristóvão

DILI, 28 setembru, 2022 (TATOLI)—Diretór Jerál Sekretariadu Tékniku Administrasaun eleitorál (STAE), Acilino Manuel Branco hateten, ohin loron mundu apresia órgaun eleitorál Timor-Leste nian tan iha tinan 20 ikus ne’e Estadu foun ida restaura nia independénsia.

Notísia Relevante: Acelino Manuel Branco nomeadu hanesan xefe misaun apoia resensiamentu eleitorál Guiné-Bissau

“Iha kontestu eleitorál, mundu internasionál apresia órgaun eleitorál nasaun ne’e nian, hanesan prosesu resensiamentu eleitorál ne’ebé organiza no adekuadu, sufrájiu, kredivel, pás no tranquilidade,” Diretór Jeral STAE ne’e hateten ba Agência Tatoli iha nia servisu fatin Caicoli, Dili.

Líder ne’e mós ko’alia liu kona-ba índise demokrásia 2016 nian, ne’ebé públika iha revista Unidade Intelejénsia Eonomista nian, iha loron 25 fulan-janeiru, klasifika Timor-Leste ba dahuluk iha Sudeste Aziátiku, hodi hatuur rezultadu ne’ebé kualifikadu hosi eleisaun, partisipasaun eleitór másimu no krime sira.

“Ho evidénsia ida-ne’e, Prosesu eleitoral iha Guiné Bissau no São Tomé e príncipe hetan tulun hosi órgaun eleitoral Timor-Leste nian. Tanba ne’e, nasaun balun apresia prosesu eleitorál no rekursu umanu nasaun nian,” nia hatutan.

Prova sira seluk mak Ezekutivu Giné-Bisau nian liuhosi ninia Primeiru-Ministru, Nuno Gomes Nabiam kontinua husu ba ninia omólogu atu fó apoiu ba ninia eleisaun iha tinan ida-ne’e.

“Xefe Ezekutivu Giné-Bisau nian hahí mós prosesu resensiamentu eleitorál no atualizasaun baze dadus nian,” nia dehan.

Komunidade Nasaun Lian Portugés (CPLP) sente haksolok ho sistema eleitorál nasaun ne’e nian, inklui observadór internasionál sira hosi órgaun eleitorál sira no sira seluk.

Ne’ebé, fó hanoin fila-fali katak tuir índise demokrasia 2016 nian, ne’ebé públika hosi Unidade intelijensia ekonomista nian, iha loron 25 fulan-janeiru, Timor-Leste hala’o dahuluk iha Sudeste Aziátiku, bazea ba avaliasaun prosesu eleitorál no pluralizmu, funsionamentu Governu nian, partisipasaun polítika, kultura polítika no liberdade sivíl.

Índise ne’e tenta atu aprezenta fotografia Estadu demokrásia iha mundu tomak, ba Estadu independente hamutuk 165 no territóriu rua.

Iha 2016, Timor-Leste hetan klasifikasaun aas dahuluk iha Sudeste Aziátiku, okupa númeru lima (5) iha Ázia no 43 hosi Estadu hotu-hotu.

Valór nasaun ne’e nian estavel nafatin durante tinan haat ikus ne’e, ho eskala 7.24 hosi tinan 10, ho kuaze metade nasaun sira-ne’ebé haree redusaun iha sira-nia eskór entre 2006 no 2016.

Timor-Leste hala’o ho di’ak prosesu eleitorál no pluralizmu, reflete eleisaun livre no justu, sufrájiu universál, esforsu atu garante liberdade votante sira-nian no prosesu transferénsia orden ba Administrasaun.

Jornalista : Osória Marques

Editór       : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!