DILI, 02 marsu 2023 (TATOLI)— Organizasaun BirdLife Internasional identifika manu-fuik ka animál protejidu tipu 25 ameasadu atu lakon iha Timor-Leste.
Liafuan ne’e fo sai hosi Diretór Biodiversidade iha Sekretária Estadu Ambiente (SEA), Rui dos Reis Pires, ba Agência Tatoli, iha nia knaar-fatin, Bebora, Dili, kinta ne’e.
“Bazeia ba ita-nia parseiru BirdLife Internasionál ne’ebé durante ne’e halo peskiza ba animál fuik sira liuliu manu-fuik ka animál protejidu iha Timor-Leste, identifika iha manu tipu 25 amesadu atu lakon,” Rui dos Reis dehan.
Nia dehan, tipu espésie manu 25 ne’ebé atu lakon ho naran iha lian Indonezia mak hanesan, manu Elang Bonelli, Alap-Alap Kawah, Perkici Timor, Elang Kelabu, Serak Jawa, Betet Kelapa Hijau, Kakatua Jambul Kuning, Elang Alap Coklat, Perkici Iris, Elang Tiram, Baza Pasifik, Elang Bobal, Alap-Alap Laying, Elang Alap Nipon, Nuriraja Kembang, Elang Tikus, Elang Gular Jari Pendek, Milvus Migrans, Alap-Alap Austrália, Alap-Alap Wallet, Alap-Alap Sapi, Perkici Pelangi, Elang Laut Perut, Elang Rawa Total no Manu Nuri Pipi Merah.
“Manu sira ne’ebé ameasadu atu lakon, husu ita hotu bele proteje sira tanba sira-nia futuru, ita-nia futuru mós. Bainhira ita prezerva no kuidadu sei sai rikusoin Timór nian,” nia dehan.
Nia dehan, espésie ne’ebé besik atu lakon ne’e, kauza komunidade kontinua kasa liuliu uza kilat manu. Ida ne’e mak ameasa tebes ba animál fuik sira.
Nia dehan, Polítika Governu nian atu halo konservasaun ba rikusoin ka biodiversidade iha Timor-Leste mak kontinua sosializa lei protesaun biodiversidade sira ba komunidade hahú hosi nasional to’o rurál.
Durante sosializaun ne’e, bazeai ba lei ne’ebé iha tuir kódigu penál artigu 215 to’o 221 sulisiente ona atu kriminaliza infrator bainhira komete krime ambientál ho modura penál hahú hosi tinan rua to’o 15 inklui selu multa.
“Ita iha kódigu penál artigu 217 kona-ba krime hasoru Flora no Fauna katak ema ne’ebe no grave halo prejuízu ba meiu ambiente, tesi ai, sunu-rai, fokit, rekoilla ka halo tráfiku ilegal ba flora espesie ne’ebé hetan klasifikasaun hanesan ameasadu ka iha perigu atu hotu, ka espésie ne’ebé semente tanba destrui ka altera gravemente nia habitat natural, sei hetan pena prizaun to’o tinan tolu ka multa”, nia hateten.
Tuir Kódigu Penál artigu 219, ema ne’ebé prátika peska iha bee marrítima nasional no laiha lisensa hosi Autoridade Administrativa Kompetente, sei hetan pena prizaun to’o tinan tolu ka multa.
“Ha’u husu ba públiku atu halo konservasaun ba ita-nia animál fuik sira ne’e, la’os ba Governu de’it maibé ita hotu nia kolaborasaun, nune’e ita bele proteje ita-nia rikusoin sira,” nia hateten.
Nia dehan, tuir peskiza ne’ebé Konservasaun Flora no Fauna halo identifika manu pombu no kakakua ne’ebé atu lakon. Ida ne’e loos tanba sira mak durante ne’e, iha terrenu halo peskiza ba animál sira ne’e.
“Ita-nia parte servisu hamutuk ho Organizasaun Naun Governamentál sira, tanba Governu rasik atu halo peskiza sira ne’e presiza orsamentu no rekursu umanu mós. Ne’ebé dadus sira fó sai ne’e loos tanba durante ne’e sira mak iha terrenu,” Rui hateten.
Jornalista : Arminda Fonseca
Editora : Armandina Moniz




