iklan

HEADLINE, SAÚDE

Atu kombate má nutrisaun, UNICEF fó prioridade ba sistema saúde lima

Atu kombate má nutrisaun, UNICEF fó prioridade ba sistema saúde lima

Unicef apoiu Asosiasaun Halibur Difisiensia Matan iha TL (AHDMTL). Imajen TATOLI/Egas Cristóvão

DILI, 27 Abríl 2023 (TATOLI) – Reprezentante husi Fundu Nasaun Unida ba Labarik (UNICEF), Bilal Durani, fó prioridade ba sistema saúde lima atu prevene má nutrisaun no estunting iha Timor-Leste (TL), molok tama ba 2030.

“Kauza husi stunting no má nutrisaun mai husi prátika ne’ebé la di’ak, nune’e iha mensajen importante lima ba komunidade atu prevene ida ne’e”, Bilal Durani dehan iha konferénsia imprensa, iha Palásiu Governu Dili, iha kinta-feira ne’e.

Nia esplika, atu prevene má nutrisaun mak feto isin-rua sira husi fulan primeiru tenke fó atensaun ba sira-nia saúde, sira tenke hetan tratamentu rutina, sira tenke foti regularmente ai-moruk isin-rua ne’ebé hetan iha klínika, fornese fó-susu eskluzivu ba bebé ne’ebé foin moris to’o fulan 23 no fornese ai-han nutritivu ba bebé husi fulan neen to’o 23 no mantein limpeza.

“Iha TL, maizumenus 28% husi bebé foin moris, inan-aman fó susu been formula, tanba sira hanoin katak susu been formula di’ak liu fali susu been inan nian maibé ida ne’e sira hanoin sala, tanba husi ne’e bebé sira besik 83% la hetan hahán nutritivu”, nia hateten.

Iha fatin hanesan, Diretór Ezekutivu Unidade Prevensaun Misaun (UNIMICS) Filipe da Costa, hateten atu prevene má nutrisaun no estunting, Governu tenke hadia infraestrutura, rendimentu ekonómiku, agrikultura no mós edukasaun ne’ebé adekuadu.

”atu prevene ida ne’e mak ita-nia Governu tenke hadia rendimentu ekonomia agrikultura tanba dalabark ema la iha kbiit atu sosa aihan di’ak”, nia dehan.

Reprezentante OMS Interinu iha TL, Vinay Bothra, hateten impaktu husi estunting no má nutrisaun bele rezulta labarik sira la iha futuru di’ak, menus rendimentu ekonómiku no mós hamenus sira-nia esperansa moris to’o tinan lima.

“Atu fó kbiit ba inan sira no tau matan ba bebé no labarik sira, ne’e mak solusaun ne’ebé importante liu atu hadia má nutrisaun”, nia hateten.

Tuir dadus peskiza estunting ba tinan 2020, iha territóriu nasionál, Timor Leste iha 47.1%, aas liu mak 63.4% iha munisípiu Ermera, 60.3% Ainaro no 57.1% Oecusse.

Jornalista : Felicidade Ximenes

Editór : Zezito Silva

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!