DILI, 12 abril 2024 (TATOLI)–Prezidente Asosiasaun Parteira Timor-Leste (APTL), Lidia Gomes, hateten Governu liuhusi Ministériu Saude la fó atensaun ba parteira sira-ne’ebé hetan graduasaun no simu pose ba servisu iha área rurál.
Nia hateten, to´o ohin loron parteira sira-ne´ebé serbisu iha área rurál ne´e kontinua enfrenta dezafiu iha sira-nia serbisu liuliu ba atendimentu partus ba inan isin-rua no ba sira-nia hela fatin iha área rurál.
“Iha difikuldade brak tebe-tebes, tanba ita haree kuandu parteira sira hetan rekrutamentu husi Ministériu Saúde, depois ba hela iha kampu de traballu iha suku no sentru saúde, depoizde koloka iha ne’ebá Ministériu Saúde sira haluha no labuka tuir hodi avalia sira-nia fatin seguru ka la’e,” Prezidente APTL, Lidia da Conceição, hateten liuhusi semináriu nasionál ne´ebé hala´o hosi APTL no Asiasasaun Mediku Timor-Leste (AMTL) ho tema “Padraun Profisaun Parteira Timor-Leste”, iha Hotel Timor, kinta ne´e.
Nia hateten, parteira sira iha área rurál ne´e laiha residénsia hodi hela no ekipamentu atu bele lori ba atendimentu kalan ba inan isin-rua sira bainhira partus.
“Ekipamentu iha sentru saúde iha, maibé parteira sira-nia uma laiha/ Tuir lolos, sira kaer iha sira-nia liman atu iha oras 24 nia laran, sira prontu hodi atende komunidade,” nia dehan.
Nia sujere ba MS atu halo rotasaun ba parteira sira hosi fatin ida ba fatin seluk no Governu mós tenke fó subsídiu bolsa estudu atu bele hadi’a kapasidade profisionál saúde sira-nian.
Diretór Jerál Servisu Korporativu iha MS, Marcelo Amaral, rekoñese katak kolokasaun no distribuisaun profisionál saúde sira ba iha teritórriu nasionál kontinua sai problema, tanba ema barak hakarak hela de’it iha kapitál.
“Ida-ne’e sai barreira boot, ein termu númeru ita jere ho di’ak servisu la’o di’ak, ezijénsia induviduál no familia, entaun hela iha kapitál,” Diretór Jerál ne´e hateten.
Husu kona-ba preokupasaun prezidente ba ekipamentu sira ba atendimentu ba inan partus sira, nia hateten, presiza iha avalisaun ba pakote servisu saúde.
“Se ezemplu pakote iha 20, pakote ne’e presiza ekipamentu saída, ema hira, ai-moruk saída? Se pakote ne’e oferese de’it 50% de’ít, nia barreira iha ne’ebé? Entaun servisu ne’e agora la’o hela atu implementa Programa Integradu Saúde ne’ebé lansa hosi Governu da-sia,” nia dehan.
Governu planeia atu fó subsídiu ba profionál saúde iha área remota
Entretantu, Diretór Jerál Servisu Korporativu iha MS, Marcelo Amaral, hateten, Governu iha planu atu atu fó subsídiu ba profionál saúde sira iha área extrema remota.
“Ita buka hela mekanizmu oinsá insentiva parteira sira, atu nune’e bele to’o área rurál. Governu ida agora atu haree ba iha subsídiu remota no extremamente remota ne’ebé atu fornese ba profisionál saúde sira,” nia hateten.
Nia hateten, iha Ministériu Edukasaun profesór hetan ona subsídiu iha área remota, só profisionál saúde sira mak seidauk hetan subsídiu, tanba ne’e mak ministériu haree hela no sei halo iha diskusaun iha nível altu hodi bele hetan aprovasaun no bele buka subsidiu.
“Ida-ne’e instrumentu ida-ne’ebé Governu iha,” nia hateten.
Diretór ne’e mensiona katak profisionál saúde sira hamutuk liu 600 hanesan parteira iha teritóriu Timor-Leste.
Jornalista : Jesuína Xavier
Editór : Cancio Ximenes




