Top

Kriminaliza ‘’la’e’’ ba labarik, nesesáriu konstrui sentru juveníl iha tinan ne’e

Ministru Justisa, Sergio de Jesus Fernandes da Costa Hornai. Imajen Tatoli/Egas Cristovão

DILI, 03 juñu 2024 (TATOLI) – Ministru Justisa (MJ), Sergio Hornai, afirma la nesesáriu atu halo alterasaun ba Kódigu Penál, Artigu 20 ne’ebé koalia kona-ba imputabilidade, maibé sei harii sentru juvenil ba labarik sira iha tinan ida-ne’e.

Ministru fó razaun katak iha Konstituisaun RDTL konsagra iha artigu 18 katak fó protesaun ba labarik sira-nia direitu no tuir prinsípiu internasionál tenke proteje labarik sira-nia direitu hodi labarik sira labele aplika responsablidade kriminál.

“Ha’u hanoin ida-ne’e prinsípiu jerál ida, tuir ita-nia lei kona-ba Kódigu Penál kona-ba lei minoridade nian ne’ebé regula klaramente iha ita-nia konstituisaun ne’ebé define katak labele fó kastigu ba ema ne’ebe imputabilidade tanba nia minoridade, tanba nia inkapasidade ba responsablidade kriminál”, Sergio Hornai, hateten ba jornalista sira iha nia kna’ar fatin Colmera, segunda ne’e.

Nia subliña, artigu 20 kona-ba imputabilidade refleta ba prinsípiu internasionál, hodi afirma Timor-Leste nia pozisaun laos Estadu ne’ebé hambrik mesak, maibé nasaun ida hosi komunidade internasionál.

“Prontu, lei ida-ne’e nudar prinsípiu internasionál ke ema sira ne’ebé hanesan iha idade minoridade labele responsabliza ba nia aktu ne’ebé mak nia halo. Maibé sira ne’e iha de’it fatin atu halo reabilitasaun ka tau iha fatin ruma para nia bele komporta nia aktu sira ne’ebé nia halo”, nia adianta.

“Ita mós halo nafatin akompañamentu hadia sira-nia integridade, komportamentu sira. Bainhira nia husi vida idade minoridade ba vida adulteiru atu nune’e nia bele komprende no simu responsablidade sira bainhira karik nia fila fali ba reinsersaun sosiál ka fila fali ba nia família, nia bele iha komportamentu di’ak”, nia dehan.

Hornai fundamenta, bainhira ema ruma komete krime ba dahuluk tenke haree ninia responsablidade, nia kapasidadade to’o iha ne’ebé, nia ne’e bele asume responsablidade kriminál ka seidauk, kuandu ema ne’e kategoria minoridade entaun nia sei dependénsia, tanba ne’e Tribunál esklui tiha nia.

“Maibé sira ne’e iha fatin própriu ida ke ita bolu dehan katak Sentru Juvenil para ita bele tau joven sira hanesan ne’e iha fatin, ne’e atu bele eduka sira, para sira sai hosi sira ninia ábitu ka maneira forma sira ne’ebé violentu nune’e sira ba sosiedade ida ne’ebé mais responsavél mais síviku, edukadu ba futuru”, nia afirma.

 Komprometidu harii Sentru Juvenil hodi eduka labarik minoridade

Iha biban ne’e, Ministru Justisa mós kompromete sei harii Sentru Juvil ida atu akomula labarik sira minoridade ne’ebé envolve krime, sentru ne’e ho objetivu atu eduka sira labarik sira atu labele evolve tan iha krime.

Governante ne’e hateten, konstrusaun ba Sentru Juvenil, Ministériu Justisa esforsu hela hodi halo futuru instalasaun ba Sentru Juvenil.

“Agora daudaun ita halo hela, iha tinan 2024, ita haree hela fatin atu konstrui Sentru Juvenil”, nia adianta.

Nia dehan, Ministériu Justisa identifika ona fatin ba futuru instalasaun, Sentru Juvenil iha Tibar, Munisípiu Likisa.

“Ita halo ona prosesu aprovizionamentu, prosesu administrativu sira lao ona. Ita halo ona estudu ba fatin ne’e atu haree Sentru Juvenil, ekipa halo hela levantamentu ba rai, espera ita bele konklui nia prosesu administrative, no tinan ne’e ita halo konstrusaun ba Sentru Juvenil”, nia realsa.

Hornai destaka importánsia katak tenke konstrui duni sentru juvenil, tanba iha ona orsamentu.

“Orsamentu ba konstrusaun Sentru Juvenil ne’e ha’u ladún fiksa, maibé ita tau duni importánsia ba asuntu ida-ne’e katak hakarak ka lakohi ita tenke iha Sentru Juvenil ida. Bainhira situasaun sira hanesan ne’e mosu, sidadaun sira ne’ebé idade minoridade komete krime sira tenke ba fatin própriu atu bele hetan formasaun mentalidade hodi hadia sira-nia komportamentu”, nia koklui.

Jornalista: Natalino Costa  

Editór : Zezito Silva

 

 

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!