SINGAPURA, 02 dezembru 2024 (TATOLI)—Governu Timor-Leste liuhusi TradeInvest, Sekretaria Estadu Arte Kultura (SEAK), Banku Sentrál Timor-Leste (BCTL, sigla portugés) inklui ministériu relevante ho kooperasaun ho husi Embaixada Timor-Leste iha Singapura, segunda ne’e, realiza fórum komérsiu no investimentu iha Singapura.
Ministru Komérsiu no Indústria, Nino Pereira, espera liuhusi programa ne’e bele atrai liután investidór sira iha área oin-oin hodi investe iha Timor-Leste.
“Fórum ida-ne’e ita espera katak Timor-Leste sai nasaun destinasaun ba investimentu, ita rekoñese Singapura mós durante ne’e troka komérsiu ho Timor-Leste. Tanba ita serbisu hamutuk ho Federasaun Manufatura Singapura hodi konsolida tan investidór sira iha Singapura nomós husi nasaun seluk, ne’ebé kooperasaun ida-ne’e ita hamutuk ho ita-nia Embaixada Timor-Leste iha singapura inklui ho liña ministeriál relevante no Banku Sentrál Timor-Leste koopera mós ho TradeInvest Timor-Leste no Sekretaria Estadu Arte Kultura. Espera katak liuhusi eventu ne’e bele dada investidór sira bá Timor-Leste tanba promosaun investimentu ne’e ba dala-haat no rezultadu ne’ebé iha mak husi Marina Square no seluk tan,” Ministru informa iha Otél Pan Pacific Singapure.
Notísia relevante : Governu lansa ofisiál forum investimentu turizmu Timor-Leste
Delegasaun husi Timor-Leste lori mós empreza kiik sira hodi mai aprezenta sira-nia produtu kafé, tais, pintura no seluk tan.
“Ita iha esperansa boot no iha espetativa katak bainhira fórum ne’e ramata, investidór sira iha Singapura bele kontaktu empreza kiik sira ne’ebé partisipa iha fórum ne’e tanba Singapura mós suporta ona ita-nia dezenvolvimentu kapitál umanu ba programa kooperasaun. Hein katak iha tinan 2025 nia laran sei sai membru ida-ne’ebé nakonu ho inspirasaun ba futuru,” nia akresenta.
Iha fatin hanesan, Prezidente Federasaun manufatura Singapura, Lennon Tan, hateten, Singapura iha potensialidade, forsa, inovasaun, no manufatura avansadu.
“Ha’u tenke dehan kafé furak tebes, atribuisaun ida-ne’e aprezenta iha opsaun barak ba konjuntu susesu. Ezemplu rezultadu signifikante husi petróleu no gás ne’ebé oferese poténsia ba kolaborasaun enerjia, enkuantu Singapura nia esperiénsia kona-ba enerjia renovável no solusaun boot bele ajuda harii futuru sustentável. Nune’e mós Singapura iha konetividade ho infraestrutura avansadu,” nia tenik.
Lennon Tan, fó sai katak Singapura fornese dalan ba empreza sira atu asesu ba merkadu internasionál sira tanba nasaun ne’e nia úniku mak liuhusi investimentu iha dezenvolvimentu abilidade no formasaun lideransa.
“Ita bele fó kbiit ba jerasaun emprezáriu no profisionál sira tuir mai atu haka’as-an hodi envolve lalais iha paizajen globál,” nia katak.
Jerente federasaun fiar katak liuhusi fórum ne’e bele asegura kresimentu ekonómiku nasaun nian.
“Ita bele asegura empreza sira husi kresimentu nasaun sira no ema barak sei livre halo viajen no hametin prezensa rejionál. Kona-ba Federasaun Manufatura Singapura, ami reprezenta membru 5.000-resin husi indústria oin-oin, ita sei haree implementasaun projetu enerjia renovável no promove projetu enerjia ambientál sira, negósiu ida-idak suporta seguransa ai-han liuhusi agrikultura sustentável no hasa’e produsaun ai-han no iha mós téknika dezenvolvimentu infraestrutura, kolaborasaun kona-ba grupu enerjia transporte modernu no konetividade dijitál,” nia hato’o.
Lennon Tan dehan, ezemplu di’ak kona-ba susesu mak halo kolaborasaun no envolvimentu Singapura hodi fornese formasaun profisionál iha Sudeste Aziátiku, ne’ebé inisiativa sira-ne’e bele aumenta ba lalais nune’e bele haforsa empreza sira no harii fundasaun prosperidade ba tempu naruk.
Nune’e mós, Diretór Ezekutivu TradeInvest Timor-Leste, Arcanjo da Silva, informa, eventu ne’e hetan ona autorizasaun hosi Vise Primeiru-Ministru, Ministru Koordenadór Asuntu Ekonómiku no Ministru Turizmu no Ambiente, Francisco Kalbuady Lay, ne’ebé hanesan Supervizór.
“Singapura mak iha investór oin-oin husi nasaun oin-oin. Entaun, ita realiza fórum ne’e nune’e sira bele partisipa hodi hatene prosesu husi setór hotu-hotu Timor-Leste. Ami-nia alvu prinsipál mak atu ita informa ba sira kona-ba instrumentu legál inklui dezenvolvimentu ekonomia no komérsiu. Ida-ne’e importante tanba tinan-tinan lei sempre iha mudansa entaun ita mós tenke atualiza mós ba sira,” nia salienta.
Tanba ne’e, ohin TradeInvest aprenzenta tópiku kona-ba turizmu nune’e bele fasilita no apoiu investidór sira karik iha interese halo investimentu.
“Investidór la’ós la bá ita-nia rain maibé tanba ema nian ne’e time is money, ema lakohi tempu naruk, tanba ita mai atu hateten iha mudansa iha ne’ebá no iha fatin. Maibé gGvernu mantein nafatin setór privadu hodi investe iha komérsiu no turizmu ,” Arcanjo da Silva, relata.
Jornalista : Osória Marques
Editora : Julia Chatarina