DILI, 29 Setembru 2025 (TATOLI)—Embaixadór Portugál ba Timor-Leste, Duarte Falé Costa de Bué Alves, hateten Portugál nia kompromisu atu hametin relasaun bilaterál ho Timor-Leste liuhusi área edukasaun, lei, ekonómia no kultura.
Notísia Relevante: Embaixadór Portugál Duarte Alves entrega karta kredensiál ba Xefe Estadu
“Iha enkontru ne’e uluk liu enkontru Estadu nian hodi introdús ha’u-nia aan hanesan Embaixadór foun Portugál iha Timor-Leste. Iha enkontru, sira mós fahe hanoin kona-ba relasaun bilaterál no oportunidade kooperasaun iha futuru,” Embaixadór Portugál ne’e hateten ba jornalista sira iha Palásiu Governu, ohin.
Nia hateten, importánsia husi lian Portugés hanesan elementu ida-ne’ebé unifikadu nasaun sira membru CPLP (Komunidade Nasaun lian Portugés), no papél tasi hanesan fatór estratéjiku ne’ebé unifikadu nasaun sira.
Portugál hakarak apoiu Timor-Leste iha dezenvolvimentu ekonómia azúl, setór ida-ne’ebé sai prioridade Governu Timor-Leste nian inklui oportunidade, dezáfiu no estratéjia jestaun rekursu tasi nian.
Aleinde ne’e, hametin kooperasaun liuhusi área edukasaun sai área prioridade entre nasaun rua, Portugál sei kontinua apoiu formasaun ba profesór sira, estudante sira no reforsa lian Portugés iha eskola no biblioteka sira iha Timor-Leste.
Tanba, nia dehan, importánsia prezensa profesór Portugál nian hodi treina instrutór lokál sira, aumenta kapasidade edukasaun iha nivél sira hotu no hadi’a kualidade ensinu lian Portugés.
“Liuliu edukasaun, setór lei no justisa mós sai foku kooperasaun tanba Portugál iha baze lei no esperiénsia ne’ebé bele ajuda reforsa sistema justisa no lejislasaun iha Timor-Leste. Tanba bainhira sai prioridade Governu nian ne’e refleta nia-boot atu fó hanoin no esperiénsia iha konstrusaun instituisaun lei ne’ebé forte,” nia hateten.
Nia hateten, Portugál apoiu prosesu adezaun Timor-Leste ba ASEAN tanba nia kompara ho esperiénsia Portugál iha prosesu integrasaun ba Uniaun Europeia ho poténsia benefísiu sira ne’ebé Timor-Leste bele hetan husi membru ASEAN nian, liuliu iha komersiu, fasilidade troka sasán no servisu sira no kreximentu ekonomia.
“Integrasaun rejionál lori oportunidade boot ba dezenvolvimentu ekonómia no komérsiu, no Portugál haree prosesu ida-ne’e ho atensaun,” nia hateten.
Aleinde ne’e, iha área kulturál ne’ebé hola papel importante ba interkámbiu sosiál no atividade kulturál hanesan ponte ne’ebé aproxima relasaun entre ema Timor no Portugál, liuliu husi Sentru Kulturál Portugál Jorge Sampaio.
Nune’e, nia dehan, tuir planu Embaixada Portugál sei organiza atividade sira inklui eventu múzika iha tinan ne’e nia rohan no programa literatura boot iha tinan 2026 ne’ebé sei aprezenta obra boot sira kona-ba literatura Portugés nian.
“Sentru kulturál ida-ne’e sai fatin ba diálogu no interasaun entre ema Timor, komunidade internasionál no ema Portugál. Tanba kultura sai ponte ne’ebé unifikadu komunidade rua. Ami hakarak asegura katak atividade kulturál, edukasaun no kooperasaun bilaterál sei kontinua dezenvolve hodi reforsa relasaun ami-nian ho Timor-Leste,” nia dehan.
Jornalista : Alexandra da Costa
Edirór : Cancio Ximenes




