Tane Konsumidór identifika irregularidade iha data expire ba produtu sira

DILI, 26 Janeiru 2026 (TATOLI)-Asosiasaun Defeza Konsumidór Timor-Leste, Tane Konsumidór, halo monitorizasaun, iha tinan kotuk, bá loja no supermerkadu sira iha Dili, ne’ebé identifika katak loja barak komete irregularidade ba produtu liu prazu (expire).
Tane prova katak irregularidade ne’ebé komete, prinsipálmente produtu sira-nia data expire, ne’ebé loja sira uza sticker taka ba presu produtu ida-ne’e sensivel tebes.
“Tinan kotuk iha halo monitorizasaun bá loja 250, ita identifika irregularidade ba iha data expire nian”, Prezidente Tane Konsumidór, Robin Araújo, reitera iha nia knaar fatin Bairru Pité, ohin.
Produtu ne’ebé Tane Konsumidór identifika hodi tau fali folin sticker ne’e barak, liuliu ba paun, dosi, ikan no seluk tan.
“Esforsu ne’ebé ita halo mak kontinua halo survey no rezultadu husi peskiza maka Tane sei aprezenta ba parte kompetente sira hodi aplika regulamentu forte ida sobre padraun ba cap ka karimbu expire nian, nune’e negosiante sira labele uza simplesmente sticker iha sira-nia produtu ne’ebé bele hasai ka manipula data expire produtu nian”, dehan.
Tuir nia, importante tebes haree asuntu ida-ne’e no husu ba Autoridade Inspesaun, Fiskalizasaun ba Atividade Ekonómika no Sanitária tenke serbisu hamutuk hodi kombate kestaun ne’e.
Irregularidade seluk ne’ebé Tane hetan iha loja sira, liuliu loja xineza balun laiha sistema kasir, ne’ebé la kontribui ba taxa. “Nune’e, konsumidor sira sei hetan rugi, tanba ida bá sosa sasán la hetan resibu, sasán ne’e aat fila bá atu troka oinsá?”, nia kestiona.
Relasiona ho sosa no fa’an, iha Timor-Leste iha loja sira ne’ebé balun fa’an sasán eletróniku ne’ebé nia garantia mós sai problema boot, tanba balun fó loron ida de’it nune’e konsumidór sira sosa sasán aat tenke lori fila kedas.
Tuir lei númeru 08/2026, kona-ba garantia ba produtu eletróniku hanesan jeleira, televizaun, AC, no telemovel sira ne’e klasifika sasán eletróniku no nia garantia tenke tinan ida, maibé iha implementasaun la tuir ida-ne’e no sai hanesan irregularidade ne’ebé Tane Konsumidór hetan iha loja boot sira.
“Ami mós identifika loja balun fa’an sasán laiha ijiene. Sira fa’an sasán kahur malu, sasán konsumu nian ho materiál konstrusaun no seluk tan”, afirma.
Nia parte husu ba loja-na’in sira, liuliu loja xineza sira atu implementa sistema cashier, nune’e konsumidor sira la sente prejudikadu.
Asosiasaun Tane Konsumidór husu ba loja hotu iha Timor-Leste tenke tau obrigatoriamente presu iha produtu sira, nune’e konsumidór sira bele hatene no halo eskolla.
Jornalista: Arminda Fonseca
Editora: Maria Auxiliadora

