Top

Posibilidade funu iha Médiu Oriente afeta ba ekonomia Timor-Leste

Dekanu Fakuldade Ekonomia UNPAZ, Caetano C. Correia. Imajen/Espesiál.

DILI, 18 Marsu 2026 (TATOLI)—Akademista no Dekanu Fakuldade Ekonomia Universidade da Paz (UNPAZ), Caetano C. Correia, hateten oisibilidade funu iha Médiu Oriente entre nasaun jigante tolu (3) hanesan Israel, Estadu Unidu Amerika (EUA) no Iraun kontinua la’o no la para ne’e ei fó mós impaktu ba ekonomia Timor-Leste nian.

“Konflitu entre Israel, Amérika no Iraun ne’e hanesan konflitu geopolítiku ne’ebé fó mós impaktu mai Timor-Leste. Nia efeitu direta ba ekonomia mak hanesan presu mina no enerjia sa’e mak afeta ona ba importadór sira komesa hasa’e folin mina nian, nune’e  afeta ba inflasaun. Tanba mina folin sa’e mak transportasaun globál mós sa’e entaun afeta ba presu sasán sa’e hanesan presu ai-han, materiál kontruksaun, bens importadu sira-ne’e bele sa’e. Agora, ita hahú sente daudaun ona, investór sira komesa tau ona antensaun liu atu investe,” Dosente ne’e hateten ninia hanoin ne’e ba Agência TATOLI iha Kampus UNPAZ, kuarta ne’e.

Tanba ne’e, nia dehan, Governu presiza prepara polítika ba tempu badak atu proteje povu husi impaktu indereta.

“Atu asegura ita-nia ekonomia rai-laran no labele fó impaktu mak Governu tenke kontrola no subsidiu presu bens esensiál. Governu bele tau subsidiu ba gazolina, gaezoel no transporte públiku inklui mós enerjia tenke kontrola presu merkadu liuliu aihan bázika sira,” nia dehan.

Tuir akadémiku ne’e, normalmente kurs dolar sei la tun maibé tendensia atu sa’e forte liu, tanba investór sira haree dolar hanesan safe haven ne’ebé seguru iha tempu krize.

“Dolar Amerika nian sei la monu tanba nia agora forte hela. Karik dolar tun ne’e di’ak tanba importasaun bele sai baratu liu hanesan sasán sira mai husi rai-li’ur, se nune’e impaktu di’ak ba Timor-Leste tanba presu importasaun tun,” nia dehan.

EUA gasta ona osan ba funu iha Médiu Oriente

Tuir dadus, EUA gasta ona pelumenus millaun $12, iha funu hasoru Iraun dezde lansa atake konjuntu ida ho eskala boot ho Israel iha loron 28 fulan-Fevereiru.

Funu ne’ebé mak akontese iha loron 17 ikus ne’e, aumenta liután preokupasaun doméstika sira iha EUA kona-ba impaktu ekonómiku ne’ebé mak aumenta husi konflitu ne’ebé mak aumenta iha Médiu Oriente.

Kevin Hassett, asesór ekonómiku prinsipál ida husi Prezidente norte-amerikanu, Donald Trump, fó sai kustu boot sira-ne’ebé maka EUA tenke inkorre, hanesan fó sai husi Al Jazeera iha loron-segunda (16 Marsu 2026), iha entrevista ida ba televizaun CBS nian “Face the Nation” ne’ebé fó sai iha loron-Domingu (15 Marsu, oras lokál).

Trump Seidauk Prontu Atu Deklara Funu ho Iraun Hakotu

Tuir notisia ne’ebé TATOLI asesu husi ANTARA katak Prezidente norte-amerikanu, Donald Trump, hateten seidauk prontu atu deklara katak operasaun hasoru Iraun hotu ona, tuir RIA Novosti iha loron-segunda ne’e.

“Ha’u seidauk deklara katak operasaun hotu ona,” Trump hateten ba jornalista sira bainhira husu karik nia fiar katak deklarasaun sira kona-ba estraga kapasidade militár Iraun nian tenke tuir ho deklarasaun ida.

Aleinde ne’e, Trump afirma katak Washington no Teheran envolve iha diálogu diplomátiku iha konflitu ne’ebé la’o hela entre nasaun rua ne’e.

“Ami ko’alia hela ho sira, maibé ha’u hanoin katak sira seidauk prontu. Maibé sira besik tebes ba akordu ida ho EUA,” Trump hateten hodi hatán ba pergunta husi jornalista ida kona-ba akordu ne’e.

Iha loron 28 fulan-Fevereiru, EUA no Israel hahú atake alvu sira iha Iraun, inklui Teheran, hodi hamosu estragu sira, vítima sivíl sira no asasinatu ba Líder Supremu Iraun nian, Ayatollah Ali Khamenei.

Iraun halo retaliasaun hodi ataka teritóriu israelita no alvu militár norte-amerikanu sira iha Médiu Oriente.

EUA no Israel esplika katak operasaun militár hahú hanesan atake preventivu ida no hatán ba alegadu ameasa sira hosi Teeraun kona-ba nia programa nukleár. Maibé, sira agora la halo segredu kona-ba sira-nia hakarak atu haree mudansa ida ba podér iha Iraun.

Jornalista : Hortencio Sanchez

Editór       : Cancio Ximenes

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!