Ramos-Horta kondekora elementu forsa INTERFET 36 ho Medalla Solidariedade

DILI, 17 Agostu 2026 (TATOLI)—Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, segunda ne’e, iha Palásiu Prezidensiál Nicolau Lobato, Bairru Pite, Dili, kondekora elementu sira husi forsa International Force East Timor (INTERFET) tinan 1999-2001 hamutuk na’in-36 ho Medalla Solidariedade.
Prezidente Ramos-Horta hateten, kondekorasaun ne’e primeiravés ba grupu ne’e tanba durante tinan barak nia laran sira seidauk hetan rekoñesimentu.
“Ha’u kondekora ne’e sira elementu forsa INTERFET 1999-2001 tanba primeiravés mak sira mai. Primeiravés mak identifika sira, sira husu se bele kondekora sira medalla simples, medalla solidariedade ne’ebé uluk iha ha’u-nia primeiru mandatu fó ba militár ONU nian, ema lubuk ida, rihun ba rihun,” Prezidente Ramos-Horta dehan.
Nia esplika, elementu sira-ne’e iha tempu ne’eba serbí iha Timor-Leste durante fulan neen no to’o agora nunka hetan onra ruma.
“Elementu sira-ne’e tinan sira-nia laran ne’e nunka hetan rekoñesimentu. Ba sira hanesan lembransa ida, medalla solidariedade. Tanba balun uluk sira iha ne’e fulan neen, serimónia entrega,” nia hateten.
Prezidente Ramos-Horta mós dehan grupu ne’e sei sai parte husi grupu boot veteranu sira-nian husi 1999 to’o 2012. Períodu ne’e inklui misaun Nasaun Unida no misaun militár Austrália no Nova Zelándia ne’ebé fila mai iha 2006 to’o 2012.
“Grupu ne’e sei halo parte grupu boot veteranu sira 1999 nian, to’o 2012 tanba depois INTERFET, Nasaun Unida, militár Austrália, Nova Zelándia sira fila-fali mai iha ne’e 2006, to’o 2012,” nia dehan.
Nia akresenta katak ema husi Austrália no Nova Zelándia ne’ebé serbí iha Timor-Leste iha tempu ne’eba hamutuk rihun ba rihun. To’o agora sira mai vizita Timor-Leste tinan-tinan dala tolu ka dala haat ho grupu kiik hamutuk ema 30.
Sira viajen ba Timor-Leste tomak no ajuda halo eskola, halo ema-nia uma no mobiliza finansiamentu husi Austrália.
“Ema sira-ne’e influénsia boot liu husi sira-nia média sosiál hatutan to’o ema rihun ba rihun akompaña Timor-Leste. Agradese ba sira, ba sira-nia governante sira, ha’u agradese ba sira,” nia dehan.
Nia haktuir katak buat ne’ebé sira gosta liu maka labarik no populasaun Timor-Leste nia simpátia.
“Buat ida sira hatete, ami ba vizita rai barak, mais iha Timor mak ita haree ba labarik sira sempre hamnasa, populasaun mós sempre simpátia simu di’ak, sira gosta loos mai ne’e,” nia hateten.
Tanba ne’e, nia dehan, povu, joven no labarik sira iha Timor-Leste sai hanesan promosaun di’ak liután ba Timor-Leste tanba sira hotu fila ho simpátia ba labarik no populasaun.
“Entaun ita-nia povu, joven, labarik sira sai hanesan promosaun di’ak liu tan ba Timor, tanba sira hotu-hotu fila ho simpátia ba labarik no populasaun, ema hotu-hotu sempre hamnasa,” nia dehan.
Prezidente Ramos-Horta subliña katak medalla ne’e la’ós osan-mean ka osan-mutin, maibé hanesan sinál apresiasaun no lembransa.
“Medalla solidariedade, la’ós osan mean ka mutin,” nia hateten.
Jornalista : Hortêncio Sanchez
Editór : Cancio Ximenes

