iklan

NASIONÁL, EKONOMIA, DILI, MUNISÍPIU

MAP Diskute Ho Setór Privadu Atu Habelar Produsaun Batar

MAP Diskute Ho Setór Privadu Atu Habelar Produsaun Batar

Batar Moris. Foto/Google.

DILI, (TATOLI)-Ministériu Agrikultura no Peska (MAP), Setór Privadu, empreza Long Ping no autoridade sira husi área trajetu hanesan Munisípiu Manatutu liuliu Natarbora, Manufahi-Fatuberliu no Ainaru-Hatu-Udu diskute implementasaun programa habelar produsaun Batar iha parte Súl Timor-Leste nian.

Diretór Nasionál Formasaun Téknika MAP, Hipolito da Costa, informa durante ne’e kompañia Long Ping husi Xina halo kooperasaun ho MAP hodi implementa programa Batar iha eskola agríkola Natarbora nu’udar sentru demostrasaun agrikultura Batar nian iha tinan tolu liubá oinsá atu kuda, uza teknolojia saida no nia rezultadu oinsá. Haree husi rezultadu ne’e empreza iha hanoin oinsá atu alarga ba fatin balun.

“Ne’e maka sira kovida ita atu halo diskusaun oinsá maka bele estende tan programa Batar nian ba territóriu ne’ebé sira sente katak ida ne’e bele ka la’e atu dezenvolve Batar”, Hipolito afirma ohin iha soru-mutu ida iha Komoro.

Nia hatutan rezultadu peskiza ne’ebé empreza ho MAP halo iha Natarbora kona-ba Batar ne’e di’ak, nune’e kompañia iha planu atu estende no oinsá maka atu habelar maka sei liuhusi faze diskusaun ida kle’an molok hahú iha munisípiu tolu ne’ebé sei sai alvu ba programa ne’e no bá oin sei dezenvolve ba munisípiu seluk bainhira nesesáriu.

Diretora Jerál Agrikultura, Maria Odete Guterres do Céu, dehan antes implementa programa ne’e Governu reperezenta ministériu labele foti de’it desizaun sein konsulta ho autoridade lokál no parte tékniku MAP nian.

 “Iha ita-nia Kosta Súl rai ida fertil (buras), ita hakarak iha rekomendasaun téknika husi parte peskiza nian kolaborasaun ho kada diresaun nasionál nune’e aban-bainrua koopera ho Long Ping halo atividade agríkola sira ne’e labele lori impaktu ba ita-nia rai, impaktu sosiál ba abitante sira ne’ebé iha rai sira ne’ebé sita atu halo espansaun. Tanba ne’e maka dezde inísiu ita tenke iha konsiderasaun ba autoridade lokál, ita tuur hamutuk, atu hatete se halo iha Natarbora iha parte ne’ebé, sé mak bele reprezenta no foti amostra atu halo análize karik kontaktu ho sé, buat sira ne’e maka presiza tau ideia hamutuk”.

Sobre setór privadu tenke koopera ho sira tanba lakohi ema seluk mai halo nia serbisu, maibé timoroan sai fali bainaka tanba ne’e haree aspetu negósiu maka entre Long Ping ho sira.

“Ita lakohi iha futuru iha problema entaun hotu-hotu mai tuur hamutuk atu fó opiniaun depois tékniku elabora relatóriu ho di’ak, ita haree reprezentante husi munisípiu hatete saida ba rai, sira maka bele hatete ema hira mak envolve iha atividade ne’e. Husi parte Long Ping bele hato’o nia programa, maibé nia tenke rona tékniku sira dehan saida, se ba utiliza rai ne’e uza karik fertilizante ami tékniku tenke responsabiliza tanba rai iha parte Súl buras tebes, ita lakohi ho introdusaun sira ne’e estraga ita-nia rai nomós ita sempre hanoin oinsá ita halo produsaun orgánika entaun ita tenke kuidadu tebes”.

Xefe Ekipa Téniku Xineza empreza Long Ping Agriculture, Zhou Quan, hatete liuhusi soru-mutu ne’e bele rona no fahe informasaun no koñesimentu no sai referénsia hodi hato’o ba ministru, nune’e implementa karik iha tempu badak.

Tanba ne’e empreza presiza tebes informasaun no sujestaun liuliu husi eskola Natarbora, Hatu-Udu nomós Manufahi liuliu ba sira-nia disponibilidade atu haree fatin ruma hodi halo kooperasaun iha futuru atu halo hanesan sentru ida iha Natarbora hodi espande ba fatin barak no alvu ba fatin tolu ne’e iha tempu besik sei koko atu halo.

Jornalista : Maria Auxiliadora

Editór : Manuel Pinto

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!