DILI (TATOLI)—Koordenadora Reforma Fiskál (KRF), Fernanda Borges, informa ohin halo sorumutu konsagrada ho tema diversifikasaun ekonomia komérsiu transfronteirísiu no konetividade nian, iha salaun Sosiedade Sivíl Palásiu Governu ne’ebé prezide hosi Primeiru Ministru, Taur Matan Ruak.
Nia dehan, reuniaun Konsellu Interministeriál ne’e, foka liu ba diversifikasaun ekonomia no oinsá Timor-Leste bele aumenta nia reseita.
“Aumenta ita-nia baze ekonómika iha área turizmu, agrikultura no pekuária hanesan animál ne’ebé ita haki’ak hodi bele esporta ho ita-nia viziñu Indonézia tanba ita iha ona programa ida bilateralmente ho Indonézia ho ADB (Banku Dezenvolvimentu Aziátiku) nia apoiu”, Fernanda afirma ohin hafoin enkontru, ohin.
Fernanda hatete atubele esporta ka importa sasán ho didi’ak mai Timor-Leste, presiza iha sistema ida ne’ebé modernu no eletróniku hodi prosesa importasaun no esportasaun maka sistema Asycuda World.
“Ita agora aumenta tan Asycuda World nia komponente hodi bele halo ona janela únika nasionál hodi ajénsia sira Governu nia bele partisipa, uza sistema ne’e atubele halo komérsiu la’o di’ak liu ho nasaun ne’ebé de’it”, katak.
Hatutan iha estudu ne’ebé halo ne’e oinsá Timor-Leste uza sistema ho Indonézia atubele esporta sasán ba iha Nusa Tenggara Timur (NTT) ka illa Indonézia nian seluk, país ASEAN ka CPLP ne’ebé iha ona lasu ne’ebé nasaun ne’e hakarak atu hametin liután iha área ekonomia.
Iha sorumutu ne’e mós Konsellu Interministeriál ba Reforma Fiskál rona mós husi SNC (Sitema Nacional Cadastro) kona-ba baze tributária ne’ebé iha ona tanba monta ona sistema dezde 2015 servisu hamutuk hodi dezenvolve oinsá maka bele kobra reseita husi rai no edifísiu ne’ebé iha rai-leten.
Teknikamente iha ona posibilidade no agora presiza estuda didi’ak polítika oinsá atu halo ida ne’e tanba SNC aprezenta ona sistema tékniku ba iha konsellu interministeriál, nune’e KRF bele kontinua serbisu ho sira para haree polítika saida maka bele hala’o ho sistema ne’e hodi bele aumente reseita.
“Husi simulasaun ne’ebé sira halo bele foti to’o millaun 98, ne’e boot ba ita kuandu ita konsidera katak ita-nia Alfándega só kobra millaun 60 to’o 70 momentu ne’e”.
Tanba fonte sira ne’e hotu diversifikasaun ekonomia sei ajuda Estadu kobra reseita barak liu no ajuda Estadu nia kreximentu ekonómiku sa’e hodi bele fó kriasaun empregu ba nia ema nó mós bele halo katak nia produsaun mós sa’e, movimentu ema husi Indonézia ka mai husi rai seluk ho itineráriu mai husi Indonézia bele mai mós iha Timor-Leste hodi aumenta númeru turista.
“Vizita ita, sosa ita-nia povu nia sasán, ita-nia produsaun iha rai-laran hodi nune’e insentiva ekonomia liuliu iha área komunitária tanba turizmu komunitáriu agora komesa la’o ona presiza apoia no aumenta ema mai hodi haree beleza ita-nia rai, maibé gasta osan uitoan hodi bele apoia diversifikasaun iha ekonomia”.
Liga ba setór turizmu tanba daudaun turista sira hahú mai, Koordenadora ne’e hatete foin daudaun halo enkontru ho ministériu relevante ne’ebé relevante ba área turizmu, agrikultura, fundu infraestrutura, fundu dezenvolvimentu kapitál umanu halo aprezentasaun ba rekursu umanu no haree katak bá oin Timor-Leste bele aumenta programa atu hadi’a infraestrutura liuhusi prioritiza saida maka presiza dezenvolve iha área infraestrutura hodi bele aumenta setor prioridade hanesan agrikultura, turizmu no pekuária”.
“Ami dezenvolve ona planu halo oinsá bele servisu hamutuk di’ak liután bá oin no fundu infraestrutura informa sira nakloke, ministériu sira relevante tenke iha planu ne’ebé sira halo nune’e tau orsamentu iha área ne’ebé ita presiza di’ak liután, gasta di’ak liután Estadu nia osan hodi kria infraestrutura ne’ebé presiza hodi dezenvolve país no aumenta kreximentu ekonómiku ida sustentavel ho diversifika ekonomia.
Hatán kona-ba kolesaun reseita ne’ebé Timor-Leste halo, Fernanda Borges, dehan Timor-Leste iha faze reforma ida difisil no reforma ida boot ne’ebé tenta atu halo dala barak harii husi kedan baze tanba hanesan nasaun ida ne’ebé hahú nia independénsia, nune’e lori tempu”.
“Ezemplu, dadus kadastru ba rai nian hahú reuniaun bainhira komisaun hahú nia serbisu iha 2015, ami konversa, haree saida maka bele halo, sistema saida maka presiza, kadastru ne’e ita bele uza hodi halo saida, husi enkontru sira ne’e lori tinan hira maka ami bele iha ona kapasidade husi SNC nia sistema hatudu katak iha ona kapasidade ne’ebé Governu sei foti polítika ruma atu atributa ka iha reseita ruma husi ita-nia parsela rai ne’ebé 238 mil rejistu ona, ita bele hetan osan ruma, entaun 2015 to’o agora besik tinan haat ona, la’ós fásil halo reforma boot ida hanesan ne’e”.
Tanba ne’e maka labele dada an tenke esforsa nafatin atubele hadi’a, aumenta no serbisu hamutuk hodi bele hetan rezultadu ida di’ak. Nune’e tenke book iha sistema, rekursu umanu, infraestrutura ne’ebé uza hodi kobra.
‘’Ne’ebé presiza rekursu lubuk ida atubele to’o iha ida ne’e. La’ós fasil no sei lori tempu maibé labele para tenke kontinua halo, tenke iha planu ida ne’ebé ita implementa no uitoan-uitoan ita komesa iha informasaun dadus, sistema sufisiente ita komesa kobre uitoan-uitoan atu neineik aumenta”.
Hotu-hotu dehan Timor-Leste depende de’it bá mina rai, maibé atu hetan turizmu tenke kria infraestrutura, kondisaun, kapasita ema tanba ida ne’e setór ida kompetitivu tebes atu nune’e ema barak mai no gasta osan no Timor-Leste kobra reseita, entaun administrasaun tributária tenke prontu, sistema tenke sosa atu kobra ida lalais.
“Ne’e maka ita presiza hadi’a, labele baruk, labele reziste demais no presiza serbisu hamutuk mak barak liután tanba ita bele, ita halo ona buat barak ne’ebé hatudu ita bele só ke ita-nia foku ne’e maka tenke mantein, tenke aselera tan, ema sira ne’ebé seidauk book an, book an ba halo buat ruma ba ita-nia rai”.
Jornalista : Maria Auxiliadora
Editór : Manuel Pinto