Top

Kim Jeongho husu Governu asegura monumentu Koreanu na’in-lima mate iha RAEOA

Ministru Defeza, Filomeno Paixão foto hamutuk ho Embaixadór Korea Súl iha Timor-Leste, Kim Jeongho, no família matebian militár Koreanu na’in-lima ne'ebé mate iha RAOEA iha tinan 2003.Imajen/Espesiál.

DILI, 08 agostu 2022 (TATOLI)— Embaixadór Korea Súl iha Timor-Leste, Kim Jeongho, husu ba Govenu Timor-Leste liuhosi Ministeriu Defeza no FALINTIL-Forsa Armada Timor-Leste (F-FDTL) atu kontinua asegura ka tau matan ba monumentu militár Korea na’in-lima iha Rejiaun Administrativu Espesiál Oé-Cusse no Ambeno (RAOEA).

Tuir kronolojia ne’ebé prevista iha monumentu Ekat-Ekat hatudu katak, iha loron 06 marsu 2003, militár na’in-lima hafoin simu informasaun hosi postu seluk katak jeradór avária, forsa na’in-lima ne’e deside atu ba hadi’a.

Notísia relevante:  PR Horta atribui medalla méritu ba militár Korea na’in-lima mate iha RAEOA

Bainhira atu hakuur dadaun mota Noél-Ekat, derrepente karreta avária, nune’e Majór Byungjo Min, no sarjentu Jonghoon Baek, koko tún hadi’a karreta, teki-teki mota tún, haree ida-ne’e forsa na’in-tolu, hanesan Maijór Jinkyu Park, sarjentu Jeongjoong Kim, no sarjentu Hee Choi, koko atu salva sira na’in-rua, maibé mota nia korrente boot liután hodi lori uluk sira na’in-tolu.

Ho espíritu kamaradazen no responsabilidade morál, Maijór Byungjo Min, no sarjentu Jonghoon Baek, haree ai-boot ida tún mai no sira rua sa’e ba ai-leten hodi buka tuir forsa na’in-tolu, maibé la konsege ikus mai sira na’in-lima mota lori hotu.

Nune’e depois iha fulan balun tuir mai komunidade buka tuir mate-isin Jeongjoong Kim, maibé la hetan to’o agora.

Ho nune’e, Embaixadór Korea Súl iha Timor-Leste, Kim Jeongho, segunda ne’e, akompaña família militár na’in-lima ne’ebé mate iha Rejiaun Administrativu Espesiál Oé-Cusse no Ambeno (RAOEA) hodi vizita bá Ministériu Defeza iha Kuartél Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL).

“Tanba Koreanu nain-lima ne’ebé mate iha Oé-cusse ne’e ema militár. Nune’e hanesan reprezentante família matebian husu ba Ministru Defeza no F-FDTL atu nafatin kontinua tau matan ba matebian nain-lima nia rate. Tanba hodi sira nain-lima nia mate ne’e, sei kesi metin nafatin kooperasaun Korea Súl ho Timor -Leste ba futuru sei metin liután,” Embaixadór Korea Súl ne’e hateten ba Agência TATOLI, bainhira akompaña família matebian hasoru malu ho Ministru Defeza, Filomeno da Paixão de Jesus iha knaar fatin Fatuhada-Dili, segunda ne’e.

Diplomata ne’e agradese, tebes ba Minisrtru Defeza, tanba ho disponiblidade bele simu ona vítima nain-lima nia familia.

Iha fatin hanesan, Ministru Defeza, Filomeno Paixão de Jesus, dehan ho onra tebes tanba bele hetan oportunidade atu simu audénsia ho familia militár Koreanu nain-lima ne’ebé maka mate iha RAEOA.

“Vizita ida ne’e hanesan programa espesiál ida hodi hato’o omenazen ba militár nain-lima hosi Korea Súl ne’ebé ho aten-brani tebes hola parte iha forsa manutensaun pás iha Organizasaun Nasaun Unida nian liuliu United Nation Mission In East Timor (UNMISET), iha Oé-Cusse no lakon vida ka mate iha ita nia rain,” Governante ne’e agradese.

Nune’e, Ministru Paixão hato’o nia sentidu kondólensia profundu ba família matebian militár Koreanu nain-lima ne’ebé halo misaun pás hodi mate iha Timor-Leste.

“Ha’u hakarak agradese ba família militár sira hotu tanba imi fó no sakrifika imi nia oan mane mai ami nia ukun rasik aan ida ne’e. Militár Korea Súl produs soldadu sira forte no berani,” nia afirma.

“Sofrimentu no sakrifísiu ne’ebé bo’ot husi soldadu na’in-lima mak fó xamada ba iha situasaun perígu hirak ne’ebé tuir mai no hasoru husi forsa manutensaun pás ONU nian iha fronteira Timor-Leste,” Ezekutivu ne’e hatutan.

Entretantu, Iha 15 setembru 1999, Konsellu Seguransa Organizasaun Nasaun Unida (ONU) hasai rezolusaun ida hodi permite forsa internasionál hala’o misaun pás iha Timor-Leste. Liutiha loron neen (6), iha 21 setembru 1999, Governu Korea deside dezloka sira-nia forsa mai Timor-Leste.

To’o 29 setembru 1999 komandu forsa espesiál forma unidade evergreen. Unidade evergreen destaka ona iha munisípiu Lautem-Lospalos, durante iha Lospalos hahú iha outubru 1999 to’o dezembru 2001 ho forsa divizaun 1-4, nune’e iha janeiru 2002 to’o outubro 2003 muda ba rai ketan Oé-Cusse Ambeno ho forsa divizaun 5-8.

Durante tinan lima (5) tropa 3.213 destaka iha Timor-Leste ho objetivu atu hala’o misaun pás ONU nian ho susesu, hanesan manutensaun ba pás, saemaul-ungdong, apoia médiku no edukasaun, habelar Taekwondo, hadi’a infraestrutura bázika ponte, dalan nomoos apoiu serbisu sivíl sira seluk.

Ho susesu ne’e timor-oan sira hanaran ‘liurai forsa multi-nasionál’ ne’ebé kontribui tebes ba prestíjiu nasionál imilitár Korea nian iha misaun ONU nian.

Notísia relevante: PM Taur husu família militár Koreia na’in-lima vizita bebeik Timor-Leste

Jornalista: Natalino Costa

Editór     : Florencio Miranda Ximenes

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!