Top

PM enkoraja manán-na’in ba prémiu empreendedór feto TL 2026 kontinua dezenvolve negósiu 

Prezidente CCITL, Jorge Serrano, entrega Prémiu Empreendedór Feto Timor-Leste 2026 ba manán-na’in ho kategoria Modelu Karreira Tinan ne’e nian (indivíduu) ne'ebé manán hosi Maria Agnes Bere (JU,S Jurídico Social Consultoria) ho ekipa. Premiu ne'e entrega iha Salaun Multiozu GMN, Dili, Kinta (17/09). Imajen TATOLI/Francisco Sony

DILI, 17 Setembru 2026 (TATOLI)—Prémiu Emprendedór Feto Tinan 2026 sai forma ida-ne’ebé enkoraja no motiva feto sai líder no feto emprezária ba negósiu iha futuru.

Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, enkoraja manán-na’in sira ba prémiu empreendedór feto Timor-Leste, tinan 2026.

“Ha’u felisita finalista sira hotu no enkoraja atu kontinua dezenvolve imi-nia negósiu, atu tuir nafatin imi-nia ideia no atu fiar iha buat ne’ebé imi bele alkansa. Timor-Leste presiza imi-nia kriatividade, imi-nia paixaun no imi-nia vizaun ba ita-nia país nia futuru. Feto sira forte, nasaun forte,” Xefe Governu hato’o felisitasaun ne’e bainhira partisipa iha anunsiamentu manán-na’in bá prémiu empreendedór feto 2026, iha Salaun Multiuso GMN, Bebora, Dili, Kinta ne’e.

PM dehan Feto empreendedora sira harii ona negósiu iha diferente setór no iha diferente pontu sira iha país ne’e no hatudu konfiansa ho determinsaun nesesária atu hetan susesu.

“Ha’u agradese mós ba AEMTL, ba organizadór ho ema hotu-hotu ne’ebé apoia prémiu ne’e ho dezenvolvimentu feto negósiu sira iha Timor-Leste. Durante ita-nia luta ba independénsia, feto timoroan sira dezempeña papél krusiál iha frente rezisténsia  hotu-hotu. Sira barak mak luta ho FALINTIL, enkuantu  seluk sai fundamentál tebes ba Frente Klandestina hodi sustenta rezisténsia iha país tomak,” Xanana subliña.

Feto sira hasoru difikuldade no sakrifísiu ne’ebé boot lahalimar, para bele halo família ho komunidade unida nafatin durante tinan sira ne’ebé difísil liu iha istória. Korajen ho sakrifísiu ne’e mak tulun ita hetan independénsia. Dezde Restaurasaun Independénsia iha 2002, parte hotu servisu maka’as atu harii pás no estabelese Estadu.

“Ohin-loron, ita-nia dezafiu mak atu konstrui ekonomia ida-ne’ebé forte, ne’ebé bele sustenta ita-nia povu no proteje independénsia,” nia akresenta.

PM Xanana salienta feto timoroan agora mós krusiál ba esforsu nasionál ne’e. Iha sosiedade tomak ho ekonomia, feto sira kontinua hatudu forsa boot ho reziliénsia. Enerjia ho determinasaun ne’e mak esensiál atu konstrui ekonomia, kria oportunidade foun ba povu no garante futuru Timor-Leste nian.

“Ita presiza setór privadu ida ne’ebé forte liu. No ita presiza empreza Timor nian ne’ebé bele prodús bens ho servisu, kria empregu no redús ita-nia dependénsia ba importasaun sira. Tanba ne’e mak ita-nia empreendedór sira mós importante tebes ba ita-nia país nia futuru no tanba ne’e mak ha’u fiar katak feto sira ne’ebé ita fó omenajen kalan ne’e kontribui daudaun ba konstrusaun nasaun,” PM Xanana haktuir.

Governu iha responsabilidade atu kria kondisaun nune’e empreza sira bele próspera. Ita moris iha períodu ida ho instabilidade iha ekonomia internasionál. Maski ho ambiente difísil, ekonomia Timor-Leste kontinua buras.

“Kresimentu ekonómiku  ho 4,3% iha 2024 no aumenta ona ba serkade 4,6% iha 2025. Ita prevee katak inflasaun sei menos nafatin, serkade 2%. Estabilidade ekonómika ne’e importante tanba proporsiona baze konfiansa ida ba investimentu no ba kriasaun empreza foun,” nia esplika.

Governu sei kontinua servisu atu mantein estabilidade ne’e hodi investe iha infraestrutura no kria kondisaun ba kreximentu setór privadu no mós kria oportunidade foun ba empreza Timor bele hakat liu fronteira.

Iha 2024, Timor-Leste adere ona ba Organizasaun Mundiál Komérsiu, ne’ebé loke oportunidade foun ba komérsiu, investimentu ho kreximentu setór privadu. Tinan uluk TL sai membru ASEAN, hodi liga Timor-Leste ba rejiaun ekonómika ida mós ne’ebé dinámika liuhotu iha mundu.

“Konkista hirak-ne’e importante ba ita-nia país, maibé nia valór loloos sei mai husi oportunidade ne’ebé kria ba ita-nia povu no ba ita-nia empreza sira. Ita mós hatene katak ambisaun ho servisu maka’as sei la to’o bainhira feto empreendedora sira la konsege hetan finansiamentu nesesáriu atu dezenvolve. Tanba asesu ba finansiamentu mak hanesan restrisaun boot ida hotu ne’ebé empreza ki’ik sira hasoru iha país dezenvolvimentu, ne’ebé empreza feto sira-nian mak afetada liu,” Xefe Governu tenik.

Tanba ne’e mak Governu kria hela Banku Nasionál Dezenvolvimentu. Banku ne’e sei tulun emprezáriu ho empreza ki’ik timor nian sira atu hetan asesu di’akliu ba kapitál, atu sira bele investe, habelar sira-nia operasaun no emprega ema barak liután. Governu hakarak atu empreza timor nian barak tan mak sai boot no apoia dezenvolvimentu ekonomia.

“Nune’e, iha kalan ne’e, finalista sira-ne’ebé ita rekoñese hatudu ona potensiál ne’ebé eziste iha Timor-Leste. Sira-nia negósiu hatudu kriatividade, determinasaun ho konfiansa iha ita-nia país nia futuru. Sira hetan daudaun oportunidade, atu serbí sira-nia  komunidade no konstrui empreza ho susesu iha país tomak. Sira-nia susesu sei hatudu mós ba jerasaun feto timoroan sira seluk buat ne’ebé sira bele alkansa. Ita-nia istória hatudu ona katak feto timoroan sira sempre halo parte forsa Timor-Leste nian,” PM Xanana rekoñse.

Iha sorin seluk, Reprezentante Banku Mundial iha Timor-Leste, David Freedman, hateten Prémiu Emprendedór Feto Timor-Leste ba datoluk ne’e hodi fó onra ba emprezáriu no líder sira-ne’ebé forma Timor-Leste nia futuru.

Prémiu ida-ne’e organiza husi International Finance Corporation (IFC), membru ida husi Grupu Banku Mundiál ne’ebé foka ba setór privadu, no Associação Empresarial das Mulheres de Timor-Leste (AEMTL).

Prémiu refere hola-parte iha Programa Abilidade Setór Finanseiru Timor-Leste, inisiativa konjunta husi IFC no Banku Sentrál Timor-Leste (BCTL), ne’ebé ho objetivu atu promove inkluzaun finanseira liuhusi inisiativa abilidade alvu sira. Inisiativa rua ne’e hetan apoiu husi Governu Austrália no Nova Zelándia.

Nune’e, nia dehan, kaundu Timor-Leste hahú ukun-an, depoiz oinsá empodera feto no fó espasu hodi asegura katak partisipasaun iha aspetu moris oioin.

“Ohin ita haree feto forte Timor-Leste envolve maka’as iha sosiedade sivíl, membru Governu, membru Parlamentu Nasionál inklui sai Prezidente Parlamentu Nasional no mós iha setór privadu sira,” nia rekoñese.

Maski nune’e, feto barak mak kontinua hasoru dezafiu iha prosesu dezenvolve ekonómia rasik. Hosi ne’e, Banku Mundiál hamutuk AEMTL foti inisiativa hodi elementu sira hosi Governu hodi realiza programa referidu.

Nune’e mós, Prezidente AEMTL, Herguina Luina Fernandes Alves hateten feto mak forsa ekonómika invizível ne’ebé sustenta no hametin nasaun ida.

“Fó kbi’it, rekoñese, no investe iha feto sira la’ós de’it opsaun ida-ne’e mak asaun esensiál ida atu harii ekonomia ne’ebé forte no prósperu liu,” Herguina dehan.

Prémiu 2026 nian iha vensedór na’in sanulu husi prémiu sia. Avaliasaun sira bazeia ba lideransa ne’ebé hatudu, inovasaun, impaktu ne’ebé halo, kreximentu negósiu, inkluzaun finanseira, mentorizasaun, sustentabilidade, no kontribuisaun sira ba empoderamentu ekonómiku feto Timor-Leste nian.

Entretantu, Embaixadora Nova Zelándia iha TL Helen Tunnah akresenta la’ós de’it importante atu feto sira hetan susesu maibé importante tebes atu susesu ne’e hetan rekoñesimentu.

“Ha’u sente kontente tanba ha’u vizita ona fatin barak iha TL no hasoru ona feto barak ne’ebé kria rendimentu no oportunidade ba sira-nia família. Esforsu no servisu maka’as sira-ne’e ajuda haforsa ekonomia ba ema idaidak no kontribui ba dezenvolvimentu nasaun,” nia apresia.

Aleinde ne’e, Embaixadór Austrália, Caitlin Wilson, dehan iha serteja atu sai parte ida hosi kalan ne’e. Ida-ne’e maka tinan datoluk sira patrosina inisiativa fantástika ida-ne’e atu selebra.

“Ami apoia prémiu sira-ne’e hanesan parte ida hosi ami-nia envolvimentu luan liu no hakarak loloos atu haree kreximentu hosi setór privadu no negósiu iha ekipa ka menus hela. Maibé mós atu fó-hanoin mai ita katak bainhira feto sira hetan susesu iha negósiu, benefísiu sira habelar liu negósiu individuál no empreza, sira ajuda ho empregu abilidade sira,” nia tenik.

Manán-na’in prémiu sira

Tuirmai prémiu kona-bá inisiativa di’ak ne’ebé promove empoderamentu ekonómiku ba negósiu ne’ebé lidera husi feto sira mai hosi organizasaun ka empreza manán na’in maka Empreza Timor Port, S.A.

Timor Port S.A. hanesan Timor-Leste nia operadór portuáriu prinsipál, ne’ebé fornese servisu marítimu modernu, efisiente, no sustentável ne’ebé apoia kreximentu ekonómiku nasaun nian. Kompañia iha kompromisu ba dezenvolvimentu forsa traballu no inkluzaun jéneru, hodi fó kbi’it ba feto sira atu asume papél lideransa, tékniku no operasionál iha organizasaun tomak.

Prémia inisiativa di’akliu ne’ebé Promove Kreximentu Negósiu ne’ebé Lidera husi feto sira iha organizasaun ka empreza, manán-na’in maka Servisu Finanseiru Moris Rasik (SFMR), S.A.

SFMR S.A. nu’udár instituisaun mikrofinansa ne’ebé hala’o operasaun iha Timor-Leste dezde tinan 2000, ne’ebé dedika atu hadi’a inkluzaun finanseira, partikularmente ba feto sira iha komunidade rurál. Liuhusi kréditu asesivel, servisu poupansa nian, no edukasaun finanseira, SFMR, SA fó kbiit ba kliente sira atu haburas negósiu sira, aumenta rendimentu, no atinje independénsia ekonómika ne’ebé boot liu.

Prémiu na’in bá negósiu (indivíduu) ne’ebé di’akliu iha tinan ida-ne’e, lidera hosi feto sira, ne’ebé negósiu estabelese iha Dili, manán-na’in maka Carlota da Conceição Freitas.

Carlota hanesan fundadora no na’in ba MLO Kitchen no MLO Restaurant, negósiu kulinária timor oan nian ne’ebé buras daudaun no koñesidu ba hahán ho kualidade aas no hahán ‘gourmet’ ne’ebé inspira hosi sabór lokál sira. Aleinde ne’e, susesu iha negósiu, nia mós iha kompromisu ba impaktu sosiál, kria oportunidade empregu ba feto no foin-sa’e sira ne’ebé vulnerável, apoia produtór lokál sira, no promove dezenvolvimentu ekonómiku inkluzivu iha Timor-Leste.

Prémiu na’in ba negósiu (individuu) foin hahú ne’ebé di’akliu iha tinan ida-ne’e lidera hosi feto sira iha Dili, manán-na’in maka Angélica de Fátima dos Reis.

Angélica de Fátima dos Reis hanesan fundadora PIOET’99 (Promove Identidade Timor-Leste nian), empreza kulturál ida-ne’ebé lidera hosi feto sira-ne’ebé transforma testil tradisionál tais nian ba produtu no esperiénsia moderna sira. Liuhosi inovasaun no kolaborasaun ho feto artezanatu sira iha Timor-Leste tomak, nia promove prezervasaun kulturál, empoderamentu ekonómiku feto nian, no empreendedorizmu kriativu enkuantu hatudu patrimóniu Timor nian ba merkadu foun sira.

Prémiu na’in ba negósiu (indivíduu) foin hahú ne’ebé di’akliu iha tinan ida-ne’e lidera hosi feto sira iha Dili, manán-na’in maka Emerenciana Nipu.

Emerencia Nipu hanesan Diretora ACAMORI Unip, Lda no líder ba inisiativa Kakan Mas, empreza ida-ne’ebé lidera hosi feto sira-ne’ebé konverte lixu agríkola sira ba biochar no kompos orgániku. Liuhusi nia lideransa, nia promove agrikultura ne’ebé matenek ba klima, fó kbiit ba feto agrikultór sira, no kria oportunidade ekonómika ne’ebé sustentável enkuantu hadi’a rezultadu ambientál no meiu subsisténsia rurál iha Timor-Leste.

Prémiu na’in ba negósiu foin hahú ne’ebé di’akliu iha tinan ida-ne’e, lidera hosi feto (indivíduu) maka Augusta de Jesus Pereira Ximenes (Foltu Dolbert Unip, Lda).

Augusta de Jesus Pereira Ximenes hanesan fundadora Foltu Dolbert Unipessoal, Lda, negósiu bee botir ne’ebé lidera husi feto sira iha Laga, Baukau. Liuhusi nia marka IRA- GAWARA (“Bee-moos”), Augusta ajuda hadi’a asesu ba bee-moos atu hemu iha komunidade ne’ebé la hetan atendimentu enkuantu hatudu oinsá inovasaun, edukasaun, no perseveransa bele kria solusaun pratika sira ba dezafiu lokál sira.

Prémiu líder feto kooperativu tinan-ne’e nian manán-na’in maka Ilda da Cruz.

Ilda da Cruz hanesan líder feto ida hosi Lautein no koordenadora ba Kooperativa LO’UD, ne’ebé fó apoiu ba artezanatu feto hamutuk 120-resin iha soru tradisionál tais no produsaun tinta naturál. Ilda mós nu’udár Prezidente Rede Munisípiu Lautein no defensór maka’as ba empoderamentu ekonómiku feto no prezervasaun patrimóniu kulturál Timor nian.

Prémiu modelu karreira tinan-ne’e nian manán-na’in nai’in rua maka Maria Agnes Bere ho Bárbara Nazareth de Oliveira.

Maria Agnes Bere hanesan jurista timoroan, emprezária sosiál, no ko-fundadora JU,S Jurídico Social Consultoria. Pioneira ida iha justisa feto nian, nia servisu ona iha funsaun superiór sira ho UN Women, UNMIT, no USAID, apoia sobrevivente sira no kazu justisa signifikativu sira, no kontinua mentoriza jerasaun advogada feto timoroan sira tuirmai.

Bárbara Nazareth de Oliveira hanesan profisionál jurídiku, emprezáriu sosiál, no ko-fundadora JU,S Jurídico Social Consultoria. Nia dedika ona nia matenek ba igualdade jéneru, protesaun labarik, direitu umanu, no asesu ba justisa—monitoriza advogada feto foin-sa’e sira no ajuda fornese apoiu legál gratuitu ba vítima liu 100 no ONG nasionál 20-resin.

Prémiu feto esepsionál iha setór servisu finanseiru manán-na’in maka Constantina da Conceição Amaral.

Constantina hanesan Jerente Filiál SFMR, SA. nian, iha-ne’ebé nia serbisu ona dezde 2018 hafoin avansa hosi ofisiál terrenu. Líder forte ida iha mikrofinansa, nia habelar ona asesu ba kréditu ba feto emprezária sira no agrikultór ki’ik sira, harii parseria sira ba dezenvolvimentu komunitáriu, no ativamente fó mentoria ba feto foin-sa’e sira enkuantu promove pratika inkluziva sira iha servisu fatin.

Partisipa iha atividade ne’e maka Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, membru Governu, membru Parlamentu Nasionál, Korpu Diplomátiku no setór privadu TL inklui feto emprezária no lideransa iha negósiu sira.

Jornalista: Osória Marques

Editór: Xisto Freitas da Piedade

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!