BAUCAU, 13 outubru 2022 (TATOLI) – Parseria ba Agrofloresta Sustentável PSAF, sigla portugés)-GIZ realiza espozisaun movel durante loron-tolu iha munisípiu Baucau. Espozisaun ne’e hahú hosi loron kinta, 13 to’o 15 outubru.
Dominik Langen nu’udar Tékniku Orientadora Ai ba Futuru, esplika, projetu ai ba futuru implementa durante tinan-lima, ne’ebé sei termina iha fulan-novembru tinan-2022 ho objetivu atu promove agrofloresta sustentável, liuliu ba agrikultór sira iha área rurál hodi diversifika produsaun agríkola.
“Ami hakarak selebra hamutuk ho ema hotu ne’ebé envolve iha projetu ne’e no ami hakarak hatudu susesu hosi projetu iha espozisaun hanesan foto no filme,” Tékniku Orientadora hosi PSAF ne’e hateten iha Sentru Konvensaun Baucau (CCB, sigla portugés), Vila Antiga, kinta ne’e.
Programa refere hahú implementa iha tinan 2017 tanba agrofloresta koñesida iha Timor-Lete no agora governu inklui organizasaun sira ko’alia kona-ba atividade refere no hakarak kontinua implementa iha futuru.
Nune’e, liuhosi espozisaun hanesan parte espresaun ne’ebé nakonu ho emosaun ba PSAF ne’ebé serbisu hamutuk ona ho ema-barak inklui suku sanulu iha Baucau.
“Ha’u fiar katak serbisu agrikultór sira kontribui maka’as ba agrofloresta sustentável iha Timor-Leste no ha’u fiar katak iha poténsia boot ba agrikulór sira atu utrapasa dezastre no adapta mudansa klimátika inklui hadi’a meiu ho sufisiente,” Dominik Langen akresenta.
Durante implementa programa refere, tótal ema 5.446 mak tuir formasaun hodi hasa’e koñesimentu no abilidade kona-ba ‘ai ba futuru’. Hosi númeru refere komposta hosi agrikultór na’in-5.027, estensionista MAP hamutuk 51, funsionáriu MAP na’in-84 no organizasaun sosiedade sivíl na’in-hitu.
Programa Ai ba futuru fó prioridade ba partisipasaun juventude sira hamutuk na’in-1.317 envolve iha atividade hotu hanesan partisipa formasaun nu’udar agrikultór ai ba futuru.
Promove feto sira hamutuk na’in-1.912 iha atividade hotu-hotu nu’udar foku prinsipál hosi ai ba futuru hanesan formasaun hodi aumenta sira-nia koñesimentu no abilidade.
Ai ba futuru serbisu hamutuk ho parseiru sira atu hasa’e kapasidade iha área alfabetizasaun finanseira no hahú negósiu ne’ebé liuhosi kooperasaun hamutuk ho Oxfam fó ona formasaun ba ema na’in-500 resin iha área agro-negósiu no apoia fundu ba na’in-30 atu hahú habelar negósiu rasik.
Ai ba futuru apoia MAP hodi estabelese grupu veveiru ai-oan hamutuk 60 ne’ebé prodús hamutuk 970.000 hosi komunidade.
PSAF durante tinan-lima liuhosi programa ai ba futuru kuda ona ai-oan hamutuk tokon 4.2-resin iha munisípiu haat iha sentru leste.
Dominik Langen husu atu hotu-hotu atu kontinua kuda ai-oan ho susesu, hasa’e koñesimentu no kria oportunidade ba komunidade iha área rurál hodi hadi’a kondisaun moris ekonomia.
Rosalina Celestina Rodrigues nu’udar agrikultór hosi aldeia Samagata, suku Atelari, postu administrativu Laga, informa, durante tinan-haat implementa viveiru ai-oan ho tipu mahoni no nú hamutuk hotu rihun 12, ne’ebé hetan apoia hosi ai ba futuru ne’ebé distribui no halo mundansa ba agrikultór sira.
Projeitu refere implementa durante tinan-lima iha sentru leste kompostu hosi munisípiu Manatuto, Lautem, Viqueque no Baucau, perkore suku 40 purvola ektare 4.080-resin ne’ebé hetan apoia finanseiru hosi governu Alemaña hamutuk ho Uniaun Europeia ne’ebé kolabora ho Ministériu Agrikultura no Peskas (MAP).
Jornalista : Natalino Belo
Editór : Evaristo Soares Martins