iklan

EKONOMIA, BOBONARO, HEADLINE, MUNISÍPIU, POLÍTIKA

Governu sosializa projetu futuru floresta komersiál iha Bobonaro

Governu sosializa projetu futuru floresta komersiál iha Bobonaro

MALIANA, 14 setembru 2023 (TATOLI) – Sekretaria Estadu Floresta (SEF) liuhosi Diresaun Jerál Floresta, Kafé no Planta Indústria (DGFKPI), sesta ne’e sosializa futuru projetu komersiál Timor-Leste nian ba autoridade munisípiu Bobonaro.

Governu Timor-Leste iha tinan 2019 husu ba Banku Investimentu Europeia (IEB, sigla inglés) atu dezeña programa investimentu floresta komersiál.

Nune’e EIB eskolla konsultor hosi Dinmarka hamutuk ho Ministériu Planu Ordenamemtu Territóriu, Ministériu Agrikultura no Peska, Diresaun Jerál Floresta, Kafé no Planta Industria, Ministériu Finansa, no setór privadu atu kontinua kna’ar ne’e.

Projetu ne’e rasik faze dahuluk hala’o ona pre-estudu viabilidade iha munisípiu ualu hodi buka fatin ba implementasaun, maibé bazea ba identifikasaun no avaliasaun deside implementa de’it iha munisípiu Covalima no Bobonaro.

Ne’e duni munisípiu Covalima implementa iha suku sia ho área luan eskatre rihun 11 no munisipiu Bobonaro iha suku Aidabaleten, postu administrativu Atabae, ho ia área luan ektare 1000. Rai hirak-ne’e komposta hosi rai estadu no rai privadu.

Pontu Fokál Projetu Floresta Komérsiu, Victor Ximenes, esplika, sosializasaun ne’e atu fahe informasaun ba autoridade munisípiu, entidade relevante sira, nune’e bainhira implementa projetu ne’e ema hotu bele apoia, kolabora, koopera no kontribui atubele atrai investidór sira mai halo investimentu iha Timor-Leste.

Atividade sosializasaun ne’e realiza atu kompletu estudu viabilidade faze daruak hodi haforsa ekipa konsulta halo relatóriu ne’ebé di’ak atubele aprezenta ba investidór estranjeiru sira.

“Ita aselera nia prosesu atu projetu ne’e bele implementa iha tempu badak,” nia informa ba jornalista sira iha salaun administrasaun munisipál Bobonaro.

Pontu Fokál ne’e subliña, projetu refere iha vantajen di’ak tanba foka liu ba hakbi’it rendimentu ekonomia lokál no ba ekolojia atubele hadi’ak ambiente no rai. Enkuantu bainhira projetu ne’e implementa sei emprega timoroan ho númeru boot.

“Ita bele dehan, bainbain agrikultór ida maka ita deside nia to’os ektare ida, ne’e hatudu katak traballadór sira ne’e iha Suai, ita bele foti rihun 10 ba leten, iha Atabae mós ita bele foti ema 1000 liu,” nia katak.

Nia hatutan, ai ne’ebé atu kuda iha área hirak-ne’e maka ai ne’ebé iha valór ekonómiku aas ho nia espésie hanesan ai-teka, ai-kameli, ai-mahoni no espésie sira seluk tán ne’ebé sei deside iha tempu tuir mai.

“Ai ne’e ita halo konstrusaun iha rai-laran no mós ai sira-ne’e ita bele fa’an ba rai-li’ur ne’ebé nasaun seluk presiza iha merkadu internasionál,” nia katak.

Sekretáriu Autoridade Munisípiu Bobonaro, João de Fátima do Carmo, hateten governu lokál prontu apoia no kolabota bainhira projetu ne’e hahú.

Nia agardese ba inisiativa ne’e tanba liuhosi projetu refere bele konserva fila-fali ai sira iha valór ekonómiku di’ak.

“Ita hare dezde restaura independénsia to’o agora ai sira-ne’ebé iha valór ita-nia ema sira, liuliu negosiante sira buka vida moris atu suporta uma laran, tesi hotu ai sira-ne’e, hodi fa’an de’it iha estrada ibun, depois nia valor ne’e ema la intende,” nia hateten.

Adjuntu Prezidente Autoridade Munisípiu ne’e mós promete sei habelar informasaun bá komunidade sira, liuliu iha suku Aidabaleten, postu administrativu Atabae nune’e bele koopera no kolabora bainhira investimentu ne’e la’o.

Enkuantu objetivu hosi projetu ne’e atu kria oportunidade empregu ba komunidade sira iha área projetu, hadi’ak ekonomia sosiál, klimátika, ambiente no aumenta produsaun ai-hun konstrusaun no ai-sunu no armazeinamentu karbonu.

Notísia relevante: MAP presiza guarda floresta 1.500 hodi kontrola rekursu ai-laran 

Jornalista   : Sérgio da Cruz

Editór          : Evaristo Soares Martins

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!