Top

Departamentu Inkluzaun Komunitária Sosiál UNTL falta tradutór ba lian jestuál

Edifísiu Sentrál UNTL. Imajen/TATOLI

DILI, 22 Maiu 2025 (TATOLI)—Departamentu Inkluzaun Komunitária Sosiál iha Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e (UNTL) falta tradutór ba lian jestuál.

“Ida-ne’e sai dezafiu ba ami, nune’e ami tau hanoin no planu, hato’o ona ba UNTL hodi rekruta tradutór ida ba departamentu. Tradutór ba lian jestuál ne’e seidauk iha maibé daudaun ne’e iha tradutór voluntáriu husi organizasaun serbisu ema ho defisiénsia mak ajuda. Ita to’o agora seidauk halo rekrutamentu ba tradutór. Ida-ne’e sai barreira no difikuldade atu promove ema ho defisiénsia atu asesu ba Ensinu Superiór,” Diretora Inkluzaun Komunitária Sosiál iha UNTL, Cecília Pereira, informa ba Ajénsia Tatoli, iha ninia knaar fatin, UNTL Kaikoli, kinta ne’e.

Nia dehan, dezafiu boot mak estudante ho kondisaun defisiénsia tilun ne’ebé labele ko’alia ka lahatene ko’alia. Tanba tradutór ida de’it labele akumula serbisu tradús no halo lian jestuál.

Daudaun ne’e dosente ba departamentu tuir ona formasaun kona-ba letra braille hodi bele fasilita dosente hanorin. Formasaun ne’e báziku, ne’ebé foin hahú iha Abríl.

Notísia relevante : Provedór husu SECOMS promove lian jestuál iha televizaun públika

“Kuandu tuir formasaun, ita halo an hanesan ema ho defisiénsia, ida-ne’e hanesan paisaun ida tanba kuandu la jatuh cinta ne’e labele to’o tanba dosente barak mak hanorin iha ne’e muda hotu ba departementu seluk. Tanba atu atende ema ho kondisaun defisiénsia ne’e susar,” nia akresenta.

Aleinde ne’e, infraestrutura mós la asesível ba estudante ho kondisaun ba defisiénsia sira, liuliu ba sira-ne’ebé mak ho kondisaun defisiénsia fíziku.

“Ita iha edifísiu ne’ebé tuan, laiha rampa, sala no auditóriu iha hotu andar leten ne’ebé susar maibé kolega sira ajuda malu hodi hiit de’it sira ho kadeira-roda bá leten,” Diretora katak.

Kestaun seluk maka estudante iha UNTL mai ho tipu oinoin, ne’ebé barak liu ho kondisaun defisiénsia fíziku, iha intelektuál ne’ebé balun kma’an no intelektuál todan.

“Ida-ne’e ita la simu tanba difísil oituan hodi halo atendimentu no halo asisténsia ba sira. Defisiénsia matan sira grava de’it iha saladeaula. Kona-ba matéria uza letra braille ne’e ita ba imprime iha Asosiasaun Defisiente Timor-Leste (ADTL) tanba ita-nia imprime ba letra braille laiha. Ita serbisu hamutuk ho ADTL ne’ebé kona-ba imprime ne’e sira mak apoiu,” nia tenik.

Tinan ne’e Departamentu Inkluzaun Komunitária Sosiál simu ema hamutuk 53 tantu estudante la ho defisiénsia no estudante ho kondisaun defisiénsia sira.

Fakuldade Siénsia Sosiál, departementu Inkluzaun Komunitáriu sosiál hamriik mesak iha tinan 2021, maibé antes ne’e mai ho comunity base rehabilitions ho diploma 1, ne’ebé hamutuk ho departamentu dezenvolvementu komunitáriu.

Depertamentu ne’e inisia ho hanoin ida katak atu akumula ema sira-ne’ebé mak serbisu hamutuk iha organizasaun ne’ebé serbisu ho ema ho defisiénsia.

Momentu ne’ebá loke Diploma 1 de’it, depois iha tinan 2021 mak transforma ba Baxarelatu. Diploma 1 konsege gradua ema 83, sira-ne’e mesak funsionáriu sira, balun mós serbisu ona iha organizasaun ne’ebé serbisu ba ema ho defisiénsia. Husi ne’e ema na’in-15 mak serbisu iha Sentru Nasionál Rehabilitasaun (CNR) iha Bekora.

Presiza iha transformasaun

Iha sorin seluk, Estudante Natalino Tilman, hateten, asesu ba UNTL ne’e opurtunidade ida hodi bele aprende maibé presiza iha formasaun ida.

“Ida-ne’e opurtunidade ba ami ema ho defisiénsia atu asesu ba UNTL Departementu inkluzaum komunitáriu sosiál. Ami ema ho defisiénsia orgullu tebes, ho planu Asosisaun Defisiénsia Timor-Leste koopera ho ensinu superiór ida-ne’e hodi diknifika loloos ami ema ho defisiénsia nia diretu hanesan mós ema sira seluk hodi asesu ba edukasaun ne’e di’ak,” nia hato’o.

Biban ne’e nia rekomenda ba UNTL atu kria asesibilidade infraestrutura ba ema ho defisiénsia sira hodi bele asesu.

“Ha’u-nia rekomendasaun ba UNTL Departementu inkluzaum komunitáriu sosiál tenke kopera ho intitusaun públika sira oinsá haree ba asuntu referidu no halo asesibilidade inkluzivu ba ema ho defisiénsia sira hodi asesu ho seguru iha UNTL. Aleinde ne’e, fó espasu espesífiku ba defisiénsia hotu hodi asesu ho livre la ho diskriminasaun ba ami defisiénsia sira ne’ebé aseseu ba fakuldade hotu ne’ebé hamahan-an iha UNTL,” natalino Tilman rekomenda.

Nia prefere dosente sira utiliza linguajen ne’ebé di’ak ba ema ho defisiénsia no tenke bazeia ba Konvesaun Diretu ema ho defisiénsia.

“Ho ida-ne’e mak iha esperansa katak ba futuru dosente sira bele hatene didi’ak ba asuntu inkluzaun ligadu ho ema ho defisiénsia sei la ho diskriminasaun,” nia dehan.

Estudante hamutuk 80 mak iha departamentu ne’e husi tinan 2021-2025, kompostu husi defisiénsia fiziku iha 47, defisiénsia tilun iha 7, defisiénsia matan 13, defisiénsia intelektuál neen no defisiénsia fíziku matan tolu.

Jornalista     : Osória Marques

Editora          : Julia Chatarina

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!