Top

Pezidente Ramos-Horta konsidera Fidel Castro nu’udar amigu ba Timor-Leste

Fidel Castro. Imajen/AFP

DILI, 11 Agostu 2026 (TATOLI)—Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, partisipa iha selebrasaun centenáriu Fidel Castro Ruz nia loron moris [13 Agostu 1926-13 Agostu 2026) no konsidera Fidel Castro nu’udar amigu ba Timor-Leste.

“Ba ami timoroan, Fidel Castro, mak amigu boot ida ba Timor-Leste. Ha’u mós lembra ami-nia enkontru iha Kuala Lumpur, iha tinan 2003, momentu Timor-Leste foin restaura independénsia. Ami nu’udar nasaun joven ida, ho nesesidade boot tebes liuliu iha área saúde no formasaun rekursu umanu,” Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, hateten iha salaun Arkivu no Muzeu Reist’ensia Timorense (AMRT), ohin.

Ohin, nia dehan, Ramos-Horta hamutuk iha ne’e hodi selebra centenáriu Fidel Castro Ruz nia loron moris,tanba nia hanesan figura ida-ne’ebé marka ho kle’an istória sékulu XX no nia influénsia liu iha fronteira Kuba nian.

Prezidente Ramos-Horta dehan Fidel Castro moris iha tinan atus ida liubá, ema balun hadomi nia no ema seluk odiu nia. Istória ezije atu rekoñese nia dimensaun oioin, liuliu buat sira-ne’ebé nia husik hela iha moris povu sira seluk.

Nune’e, Laureadu Prémiu Nobél da Paz ne’e hateten katak Fidel Castro kompiende realidade ne’ebé Timor-Leste hasoru no Kuba responde ho asaun konkretu,

Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta hamutuk ho Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão partisipa iha selebrasaun aniversariu Fidel Castro ba dala-100. Iha Salaun AMRT. tersa (11/08/2026). Imajen TATOLI/Egas Cristóvão.

“Bainhira ha’u hanoin kona-ba legadu Fidel Castro ba Timor-Leste, mak dimensaun umana ne’e mak ha’u konsidera importante liu,” nia dehan.

Nune’e, iha sentenáriu ida-ne’e Xefe Estadu hakarak hato’o mensajen profunda ida ba Fidel Castro no nasaun rua ne’e. Katak deseju Fidel Castro nia ezemplu solidariedade internasionál inspira ema hotu iha parte oioin iha mundu ne’e, atu dedika sira-nia servisu no sira-nia moris ba kooperasaun entre povu sira, ba saúde, edukasaun no defeza dignidade umana.

“Entaun ema sira hanesan médiku, profesór, tékniku, voluntáriu no traballadórumanitáriu sira mak transforma solidariedade sai asaun konkretu no aprosima liután ba nasaun sira liuhusi amizade,” nia hateten.

Iha fatin hanesan, Embaixadora Repúblika Kuba iha Timor-Leste, Grisel Alina Aldama Inniss, hateten ohin halibur iha fatin ne’e iha okaziaun ida-ne’ebé signifikadu boot tebes ba Kuba no Timor-Leste, mak komemorasaun tinan atus ida ba líder istóriku revolusaun Kuba Xefe Komandante, Fidel Castro Ruz, nia loron moris.

“Halo komemorasaun ida-ne’e iha Museu Rezisténsia iha signifikadu espesiál liután tanba fatin ida-ne’e rai no prezerva memória luta povu Timor-Leste nian ba independénsia no dignidade nasionál. Iha ne’e mós iha istória Timor-Leste no Kuba hasoru malu hodi defende soberania, autodeterminasaun no solidariedade entre povu sira,” Embaixadora Kuba ne’e dehan.

Nia dehan, Fidel Castro prioriza tebes importánsia atu hametin relasaun Kuba ho Ázia no Oseania. Nia vizaun internasionalista ajuda hakbesik liután povu sira liuliu promove relasaun kooperasaun no amizade entre Kuba no Timor-Leste.

“Fidel mós hatudu nia konfiansa ba futuru nasaun ida-ne’e, bainhira nia dehan katak Timor-Leste sei sai, iha loron ida “Farol Alexandria” ba nia rejiaun. Ohin loron, ita bele haree klaru liután dimensaun no kle’an husi vizaun ne’e,” nia hatutan.

Enkuantu Fidel Castro Ruz moris iha Kuba iha loron 13 fulan-Agostu tinan 1926 no mate iha loron 25 fulan-Novembru tinan 2016 ho idade tinan 90.

Aleinde Fidel Castro mós hanesan líder polítiku no revolusionáriu importante ida iha istória mundu. Tanba aspetu sira hanesan líder revolusionáriu Kuba sai símbolu anti imperializmu, líder komunista, figura importante iha funu fria, líder solidaridade internasionál no líder kontroversu.

Jornalista : Alexandra da Costa

Editór        : Cancio Ximenes

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!