MESSK hakarak IESPP 18 kria kursu fasilita joven asesu serbisu

DILI, 19 dezembru 2022 (TATOLI)–Ministru Ensinu Superiór Siénsia no Kultura (MESSK), Longuinhos dos Santos, iha mehi boot hakarak Instituisaun Ensinu Superior Públiku no Privadu (IESSP) 18 areditadu iha sensibilidade kria kursu ruma ne’ebé bele fasilita joven hetan serbisu lalais.
“Tanba ne’e, importante tebes atu instituisaun ensinu superiór iha hanoin ba joven sira hodi iha sensibilidade kria kursu sira ne’ebé bele lori joven sira lalais tama ba merkadu traballu. Importante atu instituisaun ensinu superiór liuhosi kurríkulu buka atu transmite kompeténsia sira ne’ebé permite atu ninia graduadu sira bele integra-an mantein no buras iha merkadu traballu, nune’e bele ajuda fó solusaun ba problema atuál sira ne’ebé mak akontese iha kontestu Timor-Leste nian,” Ministru hateten iha serimónia loron nasionál ensinu superiór ne’ebé hala’o iha salaun Katedrál Vila Verde, segunda ne’e.
Tuir governante ne’e, oferta formativa nasionál tenke haree ba tendénsia ohin loron nian, ba área formasaun sira ne’ebé ema valoriza liu ba ohin loron no ba futuru mai, ne’ebé la’ós de’it iha Timor-Leste maibé ba mundu tomak.
“Ohin loron fundamentál tebes atu formasaun universitáriu bele asegura formasaun ho teoria no prátika inklui pensamentu no asaun. Formasaun ne’ebé hateke mós ba kompeténsia iha nível teknolojia foun, ne’ebé importante tebes ba graduadu sira hodi bele tama iha merkadu traballu,” akresenta.
Notísia relevante: MESSK kontinua rekruta estudante bolsa hakbiit na’in-1.118
Aleinde ne’e, ba Ministru, kestaun ne’e sei sai urjente liután tanba Timor-Leste la kleur tan sei sai membru Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN, sigla inglés) ba 11, tanba ne’e tenke prepara joven sira ho kompeténsia nesesáriu, atu iha futuru bele kompete ho joven sira hosi país avansadu liu iha nível rejionál no internasionál, ba dezenvolvimentu edukativu, ekonómiku no teknolójiku.
Ministru refere ba ativista amerikanu, Malcom X, ne’ebé afirma katak: “A Educação é o nosso passaporte para o futuro, pois o amanhã pertence às pessoas que se preparam hoje!” (Edukasaun maka ita-nia pasaporte ba futuru tanba loron aban pertense ba ema sira ne’ebé hahú prepara-an ohin).
“Ne’e dehan katak, ita tenke asegura formasaun ho kualidade ba joven sira hodi garante katak joven sira loron ida sei hetan futuru di’ak ho susesu iha nível profisionál no sira labele marjinaliza ka esklui iha kualkér merkadu traballu ida. Bainhira ita la prepara rekursu umanu kualifikadu, ita la bele halo mudansa nesesária iha sidadaun sira-nia moris no ita mós la bele asegura sustentabilidade no dezenvolvimentu ne’ebé di’ak liu ba ita-nia nasaun iha futuru,” nia tenik.
Ho nune’e, atu transforma juventude nia kbiit hodi sai forsa ba dezenvolvimentu Timor-Leste nian, presiza kontinua investe maka’as iha kualidade edukasaun, kualifikasaun profisionál no iha kursu sira ne’ebé lori ema hetan kedas serbisu. Transformasaun lais ne’ebé afeta ba sosiedade atuál eziji dalan foun iha nível formasaun edukasionál no profisionál sira tenke iha kompeténsia atu hasoru dezafiu sira iha merkadu traballu nian.
Nune’e, importante tebes investe iha kursu sira tanba joven barak iha mundu maka ramata estudu iha nível universitáriu maibé la iha serbisu, ne’ebé ho situasaun ne’e sai todan liután tanba kauza hosi krize tolu ne’ebé afeta mundu, hanesan pandemia COVID-19, klimátika ne’ebé hamosu dezastre naturál no katástrofe no jeopolítika tanba funu ne’ebé akontese iha Ukránia.
Tanba ne’e, atividade sira iha ámbitu loron nasionál Ensinu Superiór ba tinan 2022 ne’ebé organiza ho tema ‘’Ensinu Superiór orientadu atu halo produsaun kompeténsia ba tempu foun ida’’, pertinente no atuál tanba pandemia COVID-19 lori dezafiu foun ba país hotu no iha setór hotu.
“Ha’u bele dehan katak balansu finál hosi atividade selebrasaun iha loron nasionál Ensinu Superiór durante mandatu VIII Governu Konstitusionál nian hetan susesu. Tanba ne’e maka ha’u hein katak iha tinan sira tuir mai, atividade sira bele kontinua nafatin no hetan susesu liután iha nível akadémiku, sientífiku no iha sosiedade ein jerál,” Ministru esklarese.
Atividade oioin ne’ebé organiza ona hetan partisipasaun hosi ema barak no kumpre objetivu sira ne’ebé uluk propoin ona.
“Hakarak agradese ba kolaborasaun di’ak Instituisaun Ensinu Superiór nian ba prosesu hotu hodi ikus mai ita bele organiza atividade importante hodi reforsa lasu amizade entre dosente no estudante sira hosi instituisaun oinoin. Ha’u mós hakarak hato’o saudasaun espesiál ida ba dosente no estudante sira ne’ebé maka iha serimónia ohin sei ba simu prémiu kona-ba atividade sira ne’ebé organiza iha ámbitu loron nasionál Ensinu Superiór nian,” governante ne’e dehan.
Jornalista : Tomé Amado
Editora : Julia Chatarina

