VIQUEQUE, 31 maiu 2023 (TATOLI)—Ministériu Justisa (MJ), kuarta ne’e, fó kapasitasaun ba dirijente no funisionáriu sira hosi Servisu Justisa Viqueque kona-ba lei númeru 13/2017 rejime espesiál ba definisaun titularidade bein imóvel.
Vise-Ministru Justisa, José Edmundo Caetano ‘Saka Timor’, hateten, inisiativa ne’e bazeia ba avaliasaun tinan 2022 iha munisípiu Ermera, ne’ebé identifika katak funsionáriu no diretór sira seidauk asesu ba lei rejime espesiál ba definisaun titularidade bein imóvel nian.
“Entaun presiza fó formasaun iha munisípiu sira hodi hasa’e koñesimentu kona-ba lei rejime espesiál ba definisaun titularidade bein imóvel no lei ba espropriasaun utilidade públika, atu sira bele implementa hodi trata sidadaun sira, liu-liu ba kazu disputa rai sira iha Viqueuqe,” Vise-Ministru esplika iha edifísiu Terras no Propriedade, Beloi.
Notísia relevante : MJ divulga lei kona-ba nasionalidade-beins imovel ba komunidade Ogues
Formasaun realiza durante loron-ida, ne’ebé Prezidente Komisaun Terra no Propriedade rasik mak sai formadór, nune’e funsionáriu sira bele rezolve kazu disputari iha Viqueque inklui iha munisípiu Lautém, Baubau no Manatuto.
Lei númeru 13/2017 05 juñu nian kona-ba rejime espesiál ba definisaun titularidade bein imóvel, hosi Lei ida-ne’e buka klarifika situasaun jurídika kona-ba na’in ba rai no halo efetivu dimensaun oin-oin ba direitu propriadade privada nian, ne’ebé prevee ona iha artigu 54 númeru 1 Konstituisaun Repúblika Demokrátika Timor-Leste nian.
Prosesu regulariza titularidade bein imóvel ne’ebé prevee iha lei ida-ne’e sai fundamentál hodi hametin pás no dezenvolvimentu sosiál inklui ekonomia país. Solusaun hirak-ne’ebé adota iha lei ida-ne’e haree hosi Timor-Leste nia istória iha dékada hirak ikus ne’e no bazeia ba koñesimentu ne’ebé tau hamutuk iha tinan barak nia laran hafoin halo tiha estudu no
konsulta públika kona-ba kestaun propriedade imóvel hodi nune’e buka hamoris ekilíbriu entre pozisaun oin-oin iha sosiedade Timor nian.
Bazeia ba Timor-Leste nia situasaun istórika no jurídika, hatuur tiha nu’udar lei ne’e nia objetivu prinsipál maka klarifika situasaun jurídika propriadade no promosaun ba distribuisaun no asesu ba rai.
Klarifikasaun ba direitu propriedade ne’ebé halo liuhosi rekoñesimentu ba direitu propriadade uluk nian, loloos Konstituisaun no lejizlasaun sira seluk ejize atu salvaguarda direitu formál sira uluk nian, ne’ebé pertense ba timor-oan ne’ebé hetan ho válidu iha administrasaun uluk nian.
Iha Konstituisaun artigu 54 númeru 165 no Lei 2/2002, 07 agostu nian ne’ebé simu iha bloku lejizlasaun uluk nian, no mós lei númeru 1/2003 10 marsu, kona-ba bein imóvel Estadu nian, ne’ebé obriga atu rekoñese direitu sira.
Ba ida-ne’e, presiza atu hanoin ho limite ne’ebé Konstituisaun hatuur no bandu iha númeru 4 hosi artigu 54, katak sidadaun hosi rai-li’ur labele sai na’in ba rai privadu.
Aleinde ne’e, rekoñese direitu formál sira uluk nian, lei ida-ne’e mós hamoris figura direitu informál ba propriedade sira ho objetivu atu kuriji prátika injustisa molok Timor-Leste nia independénsia tanba falta formalizasaun ba direitu sira.
Direitu informál ba propriedade ne’e korresponde ba direitu tradisionál no individuál ba rai, ne’ebé fó dalan ba ema sira-ne’ebé uluk liu laiha dokumentu ba direitu propriedade, agora sira bele husu ho termu hanesan ho ema ne’ebé uluk hetan sira-nia direitu formalizadu.
Iha área ne’e, lei ida-ne’e formaliza direitu sira liuhosi ninia rejistu.
Enkuantu,kKona-ba promove distribuisaun ba rai ne’ebé halo liuhosi rekoñesimentu direitu propriedade ba ema ne’ebé nu’udar na’in ba rai ne’e ka ba titulár hosi direitu sira seluk uluk nian ne’ebé la’ós direitu ba propriedade, haktuir kritériu ne’ebé estabelese iha lei. Evita atu iha propriedade no administrasaun sentralizada ba rai, hodi fó oportunidade boot ba ema privadu sira atu hetan diretu ba rai ne’ebé rekoñese liuhosi dalan jurídika no sai independente hodi tau-matan ba sira-nia imóvel.
Garante asesu ba rai liuhosi dalan rua hanesan kria Kadastru Nasionál ba Propriedade, nune’e fó-dalan atu mosu merkadu bein imovel ne’ebé seguru no transparante, seluk fali liuhosi klarifikasaun ba bein sira-ne’ebé pertense ba domíniu Estadu nian, nune’e fó dalan atu Estadu bele halo jestaun ba ninia patrimóniu ho di’ak liu, ne’ebé bele liuhosi halo distribuisaun ba sira-ne’ebé ho forma seluk laiha asesu ba rai.
Lei ida-ne’e hatuur mós kritériu hirak hodi rezolve disputa sira no hatuur prinsípiu kompensasaun nian bainhira iha duplisidade ba direitu. Loloos eziste situasaun ruma ne’ebé tanba atribuisaun direitu sira hosi administrasaun ne’ebé la hanesan ka tanba
aplikasaun kritériu ne’ebé prevee iha lei ida-ne’e sei iha deklarante válidu liuhosi ida ba bein imóvel ida de’it.
Iha kazu sira-ne’e, lei estabelese kritériu hodi rezolve disputa no determina selu indemnizasaun ba ema ne’ebé la hetan rekoñesimetu ba direitu propriedade, hanesan forma atu kompensa direitu ne’ebé lakon. Lei rekoñese mós propriedade komunitária no kria figura zona protesaun komunitária nian.
Maski aspetu ruma iha figura sira-ne’e presiza define liután iha lejizlasaun tuirmai, maibé asegura kedas ona komunidade sira-nia direitu, bainhira sira-ne’e reklama hela sira ninia bein imóvel no haree sira-nia propriedade hetan rekoñesimentu, no sei estabelese mós prinsípiu sira-ne’ebé orienta regulamentasaun ba zona protesaun komunitária.
Jornalista : Vitorino Lopes da Costa
Editora : Julia Chatarina





