BOBONARU, 29 Maiu 2025 (TATOLI)—Organizasaun Naun Governamentál (ONG) Naroman ba Futuru, realiza atividade Workshop liuhusi Programa Hakbiit Inkluzaun Feto no labarik Feto ho Defisiénsia hodi partila no introdús prátika di’ak sira ba funsionáriu instituisaun Estadu, líder komunitária, komunidade no Ema ho Defisiénsia sira iha munisípiu Bobonaru kona-ba prátika di’ak ba prevensaun Violénsia Bazeia ba Jéneru (VBJ).
Responsável Projetu programa ba Workshop iha Munisípiu Bobonaru, Isabel Soares Belo, relata aktivida ne’e realiza oinsá atu kapasita instituisaun estádu sira, xefe suku, komunidade no parte relevante sira halo prevensaun kona-ba Violensia bazeia ba Jéneru.
Alende ne’e atu Hakbi’it koñesimentu partisipante sira-nia kona-ba asuntu ne’e liuhusi informasaun ne’ebé oradór sira partilla, hodi bele nune’e hatutan no haboot liután informasaun ba sosiedade liuliu komunidade ne’ebé iha área rurál atu bele respeita no buka solusaun ba problema ne’ebé Ema ho Defisiénsia sira hasoru durante ne’e.
Nia konfirma, atividade ne’e tanba rezultadu avaliasaun ne’ebé ONG Naroman ba Futuru halo hatudu katak parte Governu, ONG, sosiedade sivil no Organizasaun Defisiénsia no komunidade sira menus iha kapasitasaun kona-ba violénsia bazeia ba jéneru.
Notísia Relevante: SEI kontinua reforsa sistema jestaun violénsia bazeia ba jéneru liuhusi semináriu
“Sira lahatene defiinisaun defisiénsia mak saida, sira toman ona sempre bolu matan-aat, liman aat entaun ita presiza kapasita para sira bele hatene asuntu ne’e,” Nia informa ba jornalista sira, iha Salaun enkontru Kruz Vermella Timor-Leste, Filiál Maliana, kuarta ne’e
Nia lori responsável ONG Naroman ba Futuru nia naran, husu ba komunidade atu labele halo estigma no diskriminasaun ba Ema ho Defisiénsia sira maibé sira mós hanesan ema baibain ne’ebé presiza ema respeita sira.
“Presiza respeita sira-ne’ebé hamutuk ho ita loro-loron nomós labele konsidera ita-nia maluk e,a ho defisiénsia sira hanesan ema gfuik-leet. Ema fuik ka ema la hola parte iha ita-nia komunidade, ita presiza hanoin ida inkluzivu. Nafatin fó hanoin liuhusi ita-nia mensajen, atu nune’e bele iha respeitu ne’ebé di’ak ba ita-nia maluk sira, hodi sira bele sente seguru no sira la sente katak sira la’ós parte ketak maibé parte ida iha sosiedade, hodi ita bele fó solusaun ba problema ne’ebé sira hasoru,” nia dehan.
Sekretáriu Autoridade Munisípiu Bobonaru ba asuntu Administrasaun no Finansa, agradese no konsidera atividade ne’e importante tebes tanba durante ne’e komunidade laiha koñesementu kona-ba asuntu ne’e.
“Ho diseminasaun sira hanesan ne’e, iha ne’e prezensa husi administradór postu, xefe suku, xefe aldeia sira, ita hein katak informasaun ne’e sira bele hato’o ba komunidade. Ho nune’e, bainhira sira hasoru problema sira hanesan ne’e sira bele aprezenta, buka solusaun atu lori ba iha ne’ebé tanba ho nune’e mak maluk ema ho defisiénsia sira labele sai vítima ba beibeik,” nia hateten.
Enkuantu, ema-ne’ebé partisipa iha aktividade ne’e hamutuk na’in-50 ne’ebé kompostu husi Administradór postu administrative sira, xefe suku sira, xefe aldeia sira no Ema ho Defisiénsia sira.
Notísia Relevante : SEI utiliza PAN-VBJ sai polítika nasionál kombate violénsia bazeia ba jéneru
Jornalista : Sergio da Cruz
Editór : Cancio Ximenes




