iklan

BOBONARU, HEADLINE

Agrikultór 39 simu pagamentu rihun $25 husi CAAKUB ba fornesimentu foos ba PME

BOBONARU, 03 Jullu 2026 (TATOLI) – Sentru Atendimentu Agrikultura Kuda Ulun Bobonaru (CAAKUB, sigla portugés) halo pagamentu dahuluk ba tinan 2026 ho valór totál US$25.274 ba agrikultór 39 ne’ebé fa’an hare hamutuk kilógrama 56.166,04, no produtu hirak ne’e fornese ona ba Programa Merenda Eskolár (PME) iha postu administrativu Maliana.

Prezidente CAAKUB, António Barreto, hateten atividade pagamentu ne’e marka responsabilidade asosiasaun nian atu kontinua sosa produtu agrikultór husi to’os-na’in sira no garante merkadu ba sira.

“Tinan ida-ne’e la’ós de’it agrikultór sira husi Irrigasaun Maliana I, maibé ami mós loke oportunidade ba agrikultór sira iha Memu, Irrigasaun Maliana II no Balibó ne’ebé kultiva [hare] iha sira-nia natar rasik”, António Barreto dehan.

Nia hateten katak CAAKUB sei kontinua sosa hare tuir kapasidade asosiasaun nian, tanba dezde Juñu hahú fornese foos ba Programa Merenda Eskolár iha postu Maliana.

António Barreto apela ba agrikultór sira atu hasa’e produsaun no hadi’a kualidade hare, tanba ida-ne’e sai fator importante atu garante merkadu no sustenta atividade asosiasaun nian.

Sekretáriu Autoridade Munisípiu Bobonaru ba Asuntu Sosiál no Organizasaun Komunitária, Júlio Caero, hatete prezensa CAAKUB fó benefísiu boot ba agrikultór sira, tanba prosesu sosa no pagamentu lao lalais, nune’e bele ajuda sira prepara ba tempu kultivasaun tuir mai.

Nia dehan autoridade munisípiu espera merenda eskolár bele kontinua uza foos lokál husi CAAKUB, atu hasa’e rendimentu agrikultór sira no hametin ekonomia komunidade nian.

Nia mós lembra katak agrikultór sira atu mantein kualidade produtu no labele mistura hare ho fatuk ka rai, tanba foos ne’e sei konsumu husi alunu sira.

Diretór Seguransa Alimentár Autoridade Munisípiu Bobonaru, Rui Manuel Lasi, hateten autoridade munisípiu fiar CAAKUB atu fornese foos ba Programa Merenda Eskolár.

Tuir nia, dezde Juñu CAAKUB fornese ona foos hamutuk tonelada 11 ba Eskola Básika Sentrál (EBC) no Eskola Bázika Filial (EBF) 16 iha postu Maliana, ho benefisiáriu liu 7.000.

Nia motiva agrikultór sira atu kontinua kuda hare iha segunda époka atu garante disponibilidade foos ba merenda eskolár tuir kalendáriu Governu nian.
“Ba oin ami hakarak alarga programa ne’e ba Kailaku no Balibó, maibé ida-ne’e depende ba ita-nia kapasidade produsaun”, Rui Manuel dehan.

Agrikultór husi suku Leolima, postu administrativu Balibó, Mariano Nahak Tavares, kontente tanba rezultadu kolleta tinan ida-ne’e fó rendimentu $1.400, ne’ebé sai motivasaun atu aumenta produsaun iha futuru.

Nia dehan, maski área kultivu iha Balibó depende barak ba udan-been, maibé ho badinas no implementa téknika agrikultura ne’ebé aprende ona, agrikultór sira bele hasa’e produsaun no sai ezemplu ba jerasaun foun atu kontinua serbisu iha setór agríkola.

“Produsaun iha depende ba ita-nia badinas, nu’udar joven ida akaba iha eskola Agrikultura, ha’u kontente filafali mai hamutuk ho inan-aman serbisu hamutuk iha natar no to’os. Ida-ne’e hanesan ezemplu ba foinsa’e sira atu serbisu iha to’os no natar”, nia hato’o.

Grupu agrikultór ne’ebé hamahan-an iha asosiasaun ne’e hamutuk 23 ho nia membru 300-resin ne’ebé eziste iha suku Ritabou, Raifun, Lahomea, Odomau no suku Holsa no daudaun ne’e loke tan liras bá suku Tapo-Memo no Balibó.

Notísia relevante: Autoridade Bobonaru ho MOKATIL-CAAKUB hametin implementasaun PME ho prioriza produtu lokál

Jornalista: Sergio da Cruz

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!