iklan

DILI, POLÍTIKA

Postal voting sei fasilita eleitór sira vota iha rai-li’ur

Postal voting sei fasilita eleitór sira vota iha rai-li’ur

Vise-Prezidente Parlamentu Nasionál, Deputadu Luis Roberto da Silva. Imajen TATOLI/Doc.

DILI, 30 janeiru 2023 (TATOLI)—Vise Prezidente Parlamentu Nasionál no Deputadu hosi bankada KHUNTO, Luis Roberto, hateten postal voting ne’ebé Governu atu estabelese iha eleisaun parlamentár 2023 iha diásporta, sei fasilita liután eleitór sira atu ba vota.

Notísia Relevante: “Postal Voting” fasilita eleitór ne’ebé hela distánsia dook no okupadu

Postal voting sei fasilita eleitór sira atu vota, tanba nia objetivu mak halo taxa partisipasaun tenke másimu liu-liu ba ita-nia maluk sira iha rai-li’ur ne’ebé ita-nia Governu sei kria kondisaun ba sira,” Deputadu Luis Roberto hateten ba Agência Tatoli iha PN, segunda ne’e.

Tanba ne’e, iha alterasaun lei Eleitorál ba Parlamentu Nasionál parte bankada KHUNTO aseita alterasaun hodi estabelese postal voting iha diáspora.

Maibé, nia dehan, Governu presiza halo koordenasaun serbisu ho embaxada Timor-Leste nian iha nasaun sira iha li’ur hodi kria kondisaun no snesibiliza hodi aumenta eleitór sira-nia koñesimentu antes eleisaun.

“Ida-ne’e tuir ami nia haree, sira iha diáspora presiza fó direitu votu, ita-nia Governu tenke kria kondisaun mak tenke hala’o kooperasaun ho ita-nia embaixada sira-ne’ebé mak estabelese iha ne’eba, liu-liu iha Inglaterra, Korea, Austrália tanba sidadaun barak iha ne’eba,” nia hateten.

Aleinde ne’e, Deputadu hosi bankada Governu ne’e hateten iha audiénsia alterasaun lei ne’e aseita altera hodi aumenta oras iha diáspora hodi bele fasilita eleitór sira ezerse sira-nia direitu votu iha eleisaun parlamentár.

Nia dehan, haree ba esperénsia liu ba iha eleisaun prezidensiál 2022 ba sentru votasaun paralelu halo rejistu la direta ba Sekretáriadu Tékniku Administrasaun Eleitorál (STAE) ba fali iha autoridade suku sira,  entaun bainhira naran la enkamiña ba STAE ikus naran la sai, nune’e presiza alterasaun bele kria nafatin sentru paralelu maibé sidadaun sira rejistu direta ba STAE.

“Ida-ne’e fiar katak implementasaun sei di’ak no fó oposrtunidade fó sidadaun hotu vota. No servisu órgaun eleitorál presiza halo sensibilizasaun ba komunidade hotu hodi bele kompreende kle’an sentru votasaun paralelu no kona-ba prosesu rejistu. Se lae, akontese hanesan ho esperiénsia eleisaun prezidensiál liubá, tanba sistema burokrásia naruk nune’e sidadaun barak lakon sira-nia direitu votu,” nia dehan.

Nia haktuir, iha diskusaun ne’e parte KHUNTO fó atensaun mós oinsá Governu kria kondisaun ba ema ho defisiénsia sira atu bele partisipa di’ak iha eleisaun parlamentár ne’ebé atu mai ne’e.

“Foin daudaun, iha audénsia ami husu informasaun ba sira (Governu) katak sira sei kria stand pol ida espesífiku ba ita-nia maluk defisiénsia matan hodi sira bele tuir vota ne’ebé bele fasilita tebes,” bia hateten.

Tanba ne’e, nia hein katak prosesu diskusaun alterasaun lei ne’e sei diskute kle’an iha faze espesialidade hafoin halo aprovasaun iha jeneralidade.

Jornalista : Nelson de Sousa

Editór       : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!