iklan

NASIONÁL, POLÍTIKA

Meza PN ajenda diskusaun alterasaun lei CAC iha 03 abríl

Meza PN ajenda diskusaun alterasaun lei CAC iha 03 abríl

Uma Fukun Parlamentu Nasionál. Imajen/Espesiál

DILI, 30 marsu 2023 (TATOLI)—Vise Sekretária Meza Parlamentu Nasionál, Regina Freitas, hateten iha reuniaun líder bankada, kinta ne’e, deside ajenda ona diskusaun alterasaun lei Komisáriu Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC, siglá portugés) iha loron 03 abríl tinan ne’e.

Notísia Relevante: PN adia eleisaun ba Komisáriu CAC tanba la prenxe korum

“Ohin, diskusaun líder bankada importante liu  mezmu hosi CNRT la marka prezensa, ami propoin no Prezidente PN mantein nafatin iha segunda-feira sei avansa nafatin ba plenária to’o hetan rezultadu,” Vise Sekretária ne’e relata ba jornalista sira hafoin reuniaun lidér bankada iha sala konferénsia PN.

Deputada Regina hateten, razaun Deputadu hosi bankada CNRT la marka prezensa mak hanesan iha semana kotuk sira la’o loron neen tuituir malu la tuir plenária, ho ida-ne’e sai nafatin razaun ba sira ohin sira la marka prezensa reuniaun líder bankada.

Tuir ajenda ne’ebe iha, ajenda diskusaun ne’e ba alterasaun lei CAC ne’e sei halo diskusaun no votasaun jeneralide, espesialidade no finál globál.

Enkuantu iha parte seluk, komisaun A trata asuntu Justisa no Konstituisionál, iha loron (29/03) hala’o ona audiénsia públika ho entidade relevante hanesan Ministéiru Justisa, Prokuradória Jerál Repúblika no Komisaun Anti-Korrupsaun ba projetu-lei númeru 53/V(5a)-alterasaun daruak lei númeru 8/2009, 15 jullu, kona-ba Komisaun Anti-Korrupsaun.

Antes ne’e, Prezidente Parlamentu Nasionál, Aniceto Longuinhos Guterres, informa nia-parte sei baixa inisiativa projetu lei altera tiha korum atu hili Komisáriu Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC).

“Projetu-lei iha tiha ona inisiativa atu altera lei kona-ba korum funsionamentu, parese ohin, hau baixa ba komisaun A trata asuntu Justisa no Konstituisional hodi halo apresiasaun,” nia hateten.

Nia hatutan, altera hodi muda de’it korum funsionamentu bele hili, hanesan agora iha lei atuál presiza mínimu Deputadu na’in-49 prezente, agora iha inisiativa foun revizaun ne’e maiória absoluta de’it bele hala’o ona, la presiza tan Deputadu 49.

“Se lae, órgaun Estadu sira la funsiona tanba bankada balun iha impede korum, ne’e mak akontese. Kuandu ajenda ba hili komisáriu sira lakohi marka prezensa loron tomak,” nia hateten.

Ho alterasaun ne’e laiha korum espesífiku, se nia maiória absoluta tenke iha deliberasaun Deputadu 33 mínimu, maibé labele limite tenke iha Deputadu prezente 49 tanba lei ida agora hanesan ne’e, agora atu sai hosi obrigatóriu ida-ne’e altera, atu komisáriu sai eleitu maiória absoluta de’it.

“Bele iha maiória Deputadu prezente halo ona eleisaun ba komisáriu CAC,” nia dehan.

Nune’e, iha semana oin bele diskute iha plenária hodi aprova alterasaun no bainhira Prezidente Repúblika promulga mak meza sei hahú hikas hili prosesu komisáriu CAC tuir lei foun ne’ebé PR promulga.

“Prezidente Repúblika mak hatene, se nia sente ida ne’e ba interrese Estadu nian tenke la’o, promulga. Se la promulga ita Estadu tomak asume komisáriu mandatu laiha ona nia laiha poder atu halo investigasaun efetivu, tanba ninia lejitimidade legalidade iha kestaun,” nia hateten.

Deputada hosi bankada CNRT, Carmelita Caetano Moniz, hateten tanbasá mak tau deputadu prezente 49 iha korum hodi hili eleisaun komisáriu CAC, tanba ita tenke hili ema-ne’ebé iha lejitimidade polítika forte no kredivilidade.

“Hodi asume kargu nakonu ho impasialidade, indepedénsia haree kazu korrupsaun hanesan krime sistemátiku la’ós fasil. Tan ne’e, presiza konsesu iha forsa polítika ida-ne’ebé boot, la’ós maiória manán buat hotu. Se hanesan ne’e, uluk ami halo maiória absoluta de’it tanba lei aprova iha CNRT nia ukun. Maibé, ami lakohi tanba atu sai komisáriu CAC ida tenke iha ema ida lejitimidade forte hosi reprezentante povu,” nia hateten.

Jornalista : Nelson de Sousa

Editór        : Cancio Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!