Top

MAP inisia kuda hare nakroma ba área ektare 160 iha Uatulari

Ekipa hosi MAP, Asosiasaun Haburas Fini no agrikultór sira kuda hare nakroma iha natar Bebui, iha suku Afalokai, kuarta (10/05/2023). Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

VIQUEQUE, 10 maiu 2023 (TATOLI)–Ministériu Agrikultura no Peska (MAP), kuarta ne’e, inisia kuda hare ho variedade nakroma, iha rai ektare 160 iha suku Afaloikai, postu administrativu Uatulari, munisípiu Viqueque.

Diretora Jerál MAP, Maria Odete do Ceo Guterres. Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

Diretora Jerál MAP, Maria Odete do Ceo Guterres, hateten ministériu liuhosi ninia programa regulár atu motiva agrikultór sira kuda barak liután hodi hasa’e produsaun agríkola.

“Ami halo lansamentu hare iha demo área ektare 160, ne’ebé utiliza adubu orgánika nasa, super nasa no hormonik (POC) ba époka dahuluk iha irrigasaun Bebui. Daudaun ne’e ita uza dabus orgánika ho objetivu atu hasa’e produsaun hare no prezerva rai tanba implementa ona iha fatin barak, ne’ebé kada ektare ida ho rezultadu produtividade tonelada neen,” Diretora relata hafoin ramata atividade iha suku Afalokai, kuarta ne’e.

Nia dehan, iha irrigasaun Bebui pakote ida hamutuk ektare 160, ne’ebé iha área poténsia sira MAP sei fó apoia másimu hodi hasa’e produsaun tanba Governu iha polítika seguransa alimentár.

“Hare ne’ebé ohin kuda, ba oin ami sei halo asisténsia másima tanba ami hakarak asegura ninia produtividade hosi tonelada neen, hahú hosi kuda, manutesaun to’o kolleta hodi ita bele haree ninia rezultadu iha époka ida-ne’e. Bainhira kolleta no iha ninia rezultadu maka parte agrikultór sei konsumu no fa’an iha merkadu, maibé depende filafali ba agrikultór sira,” nia akresenta.

Notísia relevante : MAP Viqueque distribui ona fini hare Nakroma tonelada 18 ba agrikultór

Xefe asosiasaun Haburas Fini hosi Afaloikai, Martinho de Fátima. Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

Iha fatin hanesan, Xefe asosiasaun Haburas Fini hosi Afaloikai, Martinho de Fátima, husu MAP fó kapasitasaun ba membru, liu-liu ba tékniku sira.

“Durante ne’e dezafiu ne’ebé ami hasoru maka menus koñesimentu kona-ba hasa’e produsaun nian, tanba ne’e ami hakarak husu ba ministériu se bele fó formasaun ba ami. Difikuldade seluk maka irrigasaun agora iha fali natar nia okos, entaun bee atu tama ba natar laran ne’e susar tebes, tanba ne’e ministériu presiza haree ida-ne’e,” nia informa.

Aleinde ne’e, Xefe asosiasaun husu ai-moruk pestesida nune’ebainhira iha pesti karik bele salva hare, nune’e labele estraga produsaun no presiza prodús ai-moruk pestisida orgánika.

Asosiasaun Haburas Fini iha natar hamutuk ektare neen no kada tinan asosiasaun prodús kada ektare ida no hetan tonelada neen, ho totál produsaun tonelada 35 iha área ektare neen.

“Hosi rezultadu sira-ne’e fornese fali fini ba MAP. Tanba ne’e ita haree kada tinan ita la importa ona fini hare hosi nasaun seluk, maibé sosa de’it hosi asosiasaun hodi fornese ba munisípiu seluk,” nia hato’o.

Asosiasaun Haburas fini halibur grupu sia no ho totál membru hamutuk na’in-35.

Serimónia ne’e hetan partisipasaun hosi Administradór Uatulari, Servisu MAP Viqueque, Autoridade lokál inklui grupu agrikultór sira iha Uatulari.

Jornalista     : Vitorino Lopes da Costa

Editora          : Julia Chatarina

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!