SEF prepara produsaun ai-oan rihun-350 iha sentru 21

DILI, 24 maiu 2024 (TATOLI) – Sekretária Estadu Floresta (SEF) liuhusi diresaun re-florestasaun halo ona preparasaun hodi fasilita sentru hamutuk 21 ne’ebé estabelese iha territóriu nasionál hodi hahú ona halo produsaun ba fini ai-oan hamutuk rihun-350.
Xefe Departamentu Re-Florestasaun, Adelino Rosário, informa, planu produsaun fini ai-oan iha sentru viveiru sira ne’ebé maka estabelese ona iha territóriu nasionál no posibilidade sei halo iha fulan-juñu tinan ida-ne’e atu bele distribui ba komunidade sira.
“Ha’u hakarak ita ninia tarjetu (alvu) ba tinan ida-ne’e ita sei prodús fini ai-oan hamutuk rihun-350 atu nune’e ita bele kontinua fahe ba komunidade sira hodi kuda iha área foho-lolon no área mota-ninin sira ne’ebé maka tama iha risku ba inundasaun atu nune’e bele asegura rai sira labele halai bainhira tempu udan,” Xefe Adelino ba TATOLI iha ninia servisu fatin Caicoli, ohin.
Tuir nia katak Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF) liuhusi Sekretáriu Estadu Floresta tau importánsia ba produsaun ai-oan ne’e tanba Timor-Leste tama iha kategoria risku ba inundasaun, depois mós tanba populasaun iha Timor-Leste ne’e barak maka seidauk iha konsiénsia atu kuidadu ai-oan sira ne’ebé moris iha foho-lolon mota-ninin sira tanba ne’e diresaun Re-florestasaun tau nafatin prioridade ba produsaun ai-oan ne’e atu antesipa kondisaun perigu sira ne’ebé bele akontese iha futuru.
Nia dehan tinan ida sira prevee ona osan hamutuk rihun-$200 hodi prodús ai-oan hamutuk rihun-400 ho modelu ai-oan hamutuk 21. Husi ai-oan hamutuk rihun-350 ne’e espesífiku ai-parapa hamutuk rihun-50 ne’ebé sei prepara atu prodús iha sentru permanente haat inklui iha sentru komunitáriu hamutuk 17.
Portantu ai-oan rihun 350 ne’ebé sei prodús ne’e kompostu husi sentru permanente haat ne’e sei produs ai-oan hamutuk rihun-170 kompostu husi sentru viveiru Maubara-Liquiça sei prodús ai-oan rihun 100, sentru viveiru Pato-Lautem prodús ai-oan rihun-30, sentru viveiru Ratahu- Viqueque sei prodús ai-oan rihun-20 no sentru viveiru Betanu-Manufahi sei prodús ai-oan rihun-20. Depois sei iha ai-oan hamutuk rihun-180 maka sei kontinua prodús tan iha sentru viveiru komunitáriu 17 ne’ebé estabelese ona iha territóriu nasionál.
“Husi ai-oan hamutuk rihun-180 ne’ebé sei prodús iha sentru viveiru komunitária 17 ne’e, kada sentru sei prodús rihun-10 kada sentru ita-nia tarjetu tenke prodús ai-oan ho espesies entre 17 to’o 20, purezemplu iha Ermera rasik ita orienta ona tenke prodús Ai-Samtuku no Ai-Kakeku tanba ai sira ne’e prodús tuir klimátika iha kada Munisípiu,” xefe departamentu ne’e hateten.
Ne’e duni diresaun re-florestasaun hahú halo ona preparasaun ba rekizisaun proposta materiál sira, espera katak molok fulan ne’e remata kuandu material sira ne’e sai ona, bele distribui ona ba kada sentru sira hodi nune’e fulan-juñu nia laran, bele hahú halo ona produsaun.
Notísia relevante:Selebrasaun Loron Internasionál Floresta ho kuda ai-oan 500 iha área João Paulo II
Jornalista: Tomé Amado
Editór: Rafael Ximenes de A. Belo

